Lumină și bucurie
Sfanta Liturghie este sarbatoare prin excelenta, straluminata de bucuria si maretia Imparatiei Cerurilor. De aceea, bucuria pascala, nadejdea eshatologica, darul pocaintei si al iertarii si lumina transfigurarii ni se impartasesc noua, prin harul Sfantului Duh, in Dumnezeiasca Euharistie. Lumina si bucuria tin de duhul sarbatorii si se actualizeaza euharistic in viata crestina, facand din Sfanta []Sfanta Liturghie este sarbatoare prin excelenta, straluminata de bucuria si maretia Imparatiei Cerurilor. De aceea, bucuria pascala, nadejdea eshatologica, darul pocaintei si al iertarii si lumina transfigurarii ni se impartasesc noua, prin harul Sfantului Duh, in Dumnezeiasca Euharistie. Lumina si bucuria tin de duhul sarbatorii si se actualizeaza euharistic in viata crestina, facand din Sfanta Liturghie parga vietii celei desavarsite si fericite a lucrurilor ce vor sa vina. Cunoscutul fast bizantin izvoraste dintr-o intelegere ortodoxa a Sfintei Liturghii si a Parusiei pe care o anticipeaza.
Cand slujeste Liturghia, Biserica isi imbraca preotii in haine stralucitoare si ea insasi se impodobeste si se inunda de lumina. Caci intelege sa faca din Ziua Invierii si din ziua cea neinserata a Imparatiei lui Dumnezeu o unica realitate, pe care o daruieste euharistic credinciosilor sai. i acest fast liturgic, ca icoana sau anticipare a Ierusalimului ceresc (cf. Apoc. 21, 10), nu-i incompatibil cu pocainta, cu saracia sau cu structura insasi a eclesiei, ca Biserica luptatoare in istorie.
E sugestiv efectul pe care slujbele liturgice l-au facut asupra delegatiei ruse, cu un mileniu in urma: trimisii kieveni, intrand in Sfanta Sofia din Constantinopol, la Sfanta Liturghie, au avut impresia ca se afla in cer. 1.
Preotul slujitor se imbraca in lumina, caci este icoana a lui Hristos eshatologic. Iar cinstea (adusa icoanei) trece la Cel reprezentat pe ea1 . Preotul se imbraca in slava lui Hristos, Arhiereul si Imparatul. Caci adevaratul Slujitor si Jertfa este Hristos cel inviat, Hristos cel preamarit, Hristos Cel ce iarasi va sa vina cu slava. In slujirea euharistica, noi privim spre viitor, spre ziua cea neinserata a Imparatiei.2. De altfel, dimensiunea eshatologica si cea pascala se impletesc intr-o unica realitate: sarbatoarea liturgica. Praznicul praznicelor sau sarbatoarea sarbatorilor Ziua Sfintelor Pasti o salutam cu cuvinte de bucurie si lumina. Preotul, imbracat stralucitor, tinand in mana faclia cea datatoare de lumina, canta in fata Prestolului, ca in fata mormantului datator de inviere: Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, ca sa ne bucuram si sa ne veselim intru ea. Toata faptura se umple de bucuria si lumina pascala si-L aude pe Hristos adresand tuturor salutul pascal: Bucurati-va! (Mt 28, 9). Dar Biserica nu uita ca preotul, stand in fata Sfintei Mese, este si profet si rosteste cuvinte profetice (sunt cele patru stihuri din psalmi: 117, 24 etc), profetia sa priveste Imparatia ce va sa vina. i, indata...
Cand slujeste Liturghia, Biserica isi imbraca preotii in haine stralucitoare si ea insasi se impodobeste si se inunda de lumina. Caci intelege sa faca din Ziua Invierii si din ziua cea neinserata a Imparatiei lui Dumnezeu o unica realitate, pe care o daruieste euharistic credinciosilor sai. i acest fast liturgic, ca icoana sau anticipare a Ierusalimului ceresc (cf. Apoc. 21, 10), nu-i incompatibil cu pocainta, cu saracia sau cu structura insasi a eclesiei, ca Biserica luptatoare in istorie.
E sugestiv efectul pe care slujbele liturgice l-au facut asupra delegatiei ruse, cu un mileniu in urma: trimisii kieveni, intrand in Sfanta Sofia din Constantinopol, la Sfanta Liturghie, au avut impresia ca se afla in cer. 1.
Preotul slujitor se imbraca in lumina, caci este icoana a lui Hristos eshatologic. Iar cinstea (adusa icoanei) trece la Cel reprezentat pe ea1 . Preotul se imbraca in slava lui Hristos, Arhiereul si Imparatul. Caci adevaratul Slujitor si Jertfa este Hristos cel inviat, Hristos cel preamarit, Hristos Cel ce iarasi va sa vina cu slava. In slujirea euharistica, noi privim spre viitor, spre ziua cea neinserata a Imparatiei.2. De altfel, dimensiunea eshatologica si cea pascala se impletesc intr-o unica realitate: sarbatoarea liturgica. Praznicul praznicelor sau sarbatoarea sarbatorilor Ziua Sfintelor Pasti o salutam cu cuvinte de bucurie si lumina. Preotul, imbracat stralucitor, tinand in mana faclia cea datatoare de lumina, canta in fata Prestolului, ca in fata mormantului datator de inviere: Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, ca sa ne bucuram si sa ne veselim intru ea. Toata faptura se umple de bucuria si lumina pascala si-L aude pe Hristos adresand tuturor salutul pascal: Bucurati-va! (Mt 28, 9). Dar Biserica nu uita ca preotul, stand in fata Sfintei Mese, este si profet si rosteste cuvinte profetice (sunt cele patru stihuri din psalmi: 117, 24 etc), profetia sa priveste Imparatia ce va sa vina. i, indata...
