Model de purtare de grijă pentru mântuirea sufletească
i, apropiindu-se, a legat ranile lui, turnand pe ele untdelemn si vin (Luca 10, 34) Model de purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a altora ne da noua Insusi Dumnezeu. Mai intai S-a ingrijit pentru Adam, inainte de caderea lui in pacat, spre a-l feri de aceasta. De aceea, a zis catre dansul: Din toti [] i, apropiindu-se, a legat ranile lui,turnand pe ele untdelemn si vin (Luca 10, 34)Model de purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a altora ne da noua Insusi Dumnezeu. Mai intai S-a ingrijit pentru Adam, inainte de caderea lui in pacat, spre a-l feri de aceasta. De aceea, a zis catre dansul: Din toti pomii din rai poti sa mananci, iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit! (Facerea 2, 16-17).
Iata ca atat prin usurinta legii, cat si prin multimea pomilor invoiti si prin asprimea pedepsei celei amenintatoare, Dumnezeu S-a ingrijit de mantuirea sufleteasca a lui Adam si voia a-l opri de la pacat. Asadar, in tot chipul a cautat Dumnezeu sa intareasca pe Adam impotriva pacatului, insa cu toata aceasta ingrijire, cu toata aceasta indemnare si sfatuire, cu toata bunatatea lui Dumnezeu, Adam totusi a cazut si nu a pazit porunca. Totusi, Dumnezeu n-a zis: Ce sa mai fac Eu si ce ar folosi aici? El a mancat, a cazut in pacat, a calcat porunca, a crezut diavolului, a dispretuit randuiala Mea. pentru care acum a cazut in nenorocire, in moarte si intru osanda, ce sa mai vorbesc cu dansul de acum? .
Nu a grait Dumnezeu asa, ci S-a apropiat iarasi de Adam indata dupa caderea sa in pacat, l-a mangaiat si a intrebuintat alt mijloc pentru mantuirea lui, adica osteneala, sudoarea si suferintele, si nu a incetat a face totul pana ce iarasi a restaurat firea cea cazuta, a slobozit-o de la moarte, iarasi a dus-o la cer si iarasi i-a dat bunuri inca si mai mari decat cele pierdute.
Din acestea vedem indeajuns ca noi, pe fratii cei cazuti, nu trebuie sa-i parasim, nici sa-i nesocotim, ci inca inainte de caderea lor sa-i sprijinim impotriva pacatului, iar dupa caderea lor in pacat sa aratam o grija mare pentru dansii.
Ca asa fac si doctorii. Oamenilor sanatosi ei le dau povatuire cum sa-si pazeasca sanatatea si sa poata inlatura bolile. Iar daca cineva nu a pazit povetele lor si a cazut in boala, ei totusi nu lasa un asemenea om fara ajutor, ci, mai ales atunci ii arata cea mai mare ingrijire, pentru ca pe cel bolnav iarasi sa-l slobozeasca din boala.
Asa a facut si Apostolul Pavel. Dupa ce amestecatorul de sange din Corint savarsise un pacat asa de greu, care nu se obisnuia nici la pagani, totusi nu l-a neglijat, ci mai vartos l-a insanatosit, desi acela era indaratnic si nu voia sa asculte, nici nu a primit mijlocul de mantuire. i l-a facut atat de sanatos, incat iarasi a putut fi unit cu trupul Bisericii. Cand acela a pacatuit, Sfantul Apostol n-a zis intru sine: Ce sa mai fac eu de acum? Ce poate folosi aici? El a ajuns de neindreptat, a savarsit o incalcare de lege si nu voieste sa se lase de necuratia sa. Iar pe langa acestea, el este ingamfat si mandru si prin aceasta face rana sa netamaduita, de aceea il vom lasa in voia lui si-l vom parasi .
Nu, el n-a zis nimic din toate acestea, ci tocmai acum a aratat cea mai mare grija pentru acela, cand l-a vazut pe marginea rautatii, si n-a incetat de a-l inspaimanta si a-l pedepsi, si el insusi si prin altii. El a facut si a cautat toate pana ce l-a adus la cunoasterea pacatului sau si la simtirea nelegiuirii sale si, in fine, l-a curatit de toata pata.
Deci, asa trebuie sa faci si tu. Urmeaza acelui samaritean din Evanghelie (Luca, cap. 10), care a aratat atata grija pentru cel ranit. Levitul trecuse pe langa dansul, asemenea si fariseul, si niciunul dintre cei doi nu s-a plecat la cel ce zacea, ci l-au lasat sa zaca fara compatimire si au trecut mai departe.
Iar un samaritean, care de altminteri nu avea nici o legatura cu cel nenorocit, n-a trecut pe langa dansul, ci s-a oprit, a simtit compatimire si a turnat untdelemn si vin pe ranile lui. Apoi l-a pus pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a dat si a fagaduit bani, ca sa nu fie lipsit de grija.
El n-a zis intru sine: Ce treaba am eu cu omul acesta, eu sunt samaritean si nu am nimic comun cu dansul. Pe langa aceasta, cetatea este inca departe si el nu este in stare de a merge acolo; de voi ramane cu dansul, as putea si eu cadea intre talhari, ba inca as putea fi socotit faptas al nelegiuirii savarsite aici . Caci unii, in calatoriile lor, vad adeseori un ranit care se lupta cu moartea, si nu se apropie de el, nu pentru ca n-ar avea mila de el, sau ca n-ar voi sa cheltuiasca cu dansul, ci de frica de a nu fi...
Iata ca atat prin usurinta legii, cat si prin multimea pomilor invoiti si prin asprimea pedepsei celei amenintatoare, Dumnezeu S-a ingrijit de mantuirea sufleteasca a lui Adam si voia a-l opri de la pacat. Asadar, in tot chipul a cautat Dumnezeu sa intareasca pe Adam impotriva pacatului, insa cu toata aceasta ingrijire, cu toata aceasta indemnare si sfatuire, cu toata bunatatea lui Dumnezeu, Adam totusi a cazut si nu a pazit porunca. Totusi, Dumnezeu n-a zis: Ce sa mai fac Eu si ce ar folosi aici? El a mancat, a cazut in pacat, a calcat porunca, a crezut diavolului, a dispretuit randuiala Mea. pentru care acum a cazut in nenorocire, in moarte si intru osanda, ce sa mai vorbesc cu dansul de acum? .
Nu a grait Dumnezeu asa, ci S-a apropiat iarasi de Adam indata dupa caderea sa in pacat, l-a mangaiat si a intrebuintat alt mijloc pentru mantuirea lui, adica osteneala, sudoarea si suferintele, si nu a incetat a face totul pana ce iarasi a restaurat firea cea cazuta, a slobozit-o de la moarte, iarasi a dus-o la cer si iarasi i-a dat bunuri inca si mai mari decat cele pierdute.
Din acestea vedem indeajuns ca noi, pe fratii cei cazuti, nu trebuie sa-i parasim, nici sa-i nesocotim, ci inca inainte de caderea lor sa-i sprijinim impotriva pacatului, iar dupa caderea lor in pacat sa aratam o grija mare pentru dansii.
Ca asa fac si doctorii. Oamenilor sanatosi ei le dau povatuire cum sa-si pazeasca sanatatea si sa poata inlatura bolile. Iar daca cineva nu a pazit povetele lor si a cazut in boala, ei totusi nu lasa un asemenea om fara ajutor, ci, mai ales atunci ii arata cea mai mare ingrijire, pentru ca pe cel bolnav iarasi sa-l slobozeasca din boala.
Asa a facut si Apostolul Pavel. Dupa ce amestecatorul de sange din Corint savarsise un pacat asa de greu, care nu se obisnuia nici la pagani, totusi nu l-a neglijat, ci mai vartos l-a insanatosit, desi acela era indaratnic si nu voia sa asculte, nici nu a primit mijlocul de mantuire. i l-a facut atat de sanatos, incat iarasi a putut fi unit cu trupul Bisericii. Cand acela a pacatuit, Sfantul Apostol n-a zis intru sine: Ce sa mai fac eu de acum? Ce poate folosi aici? El a ajuns de neindreptat, a savarsit o incalcare de lege si nu voieste sa se lase de necuratia sa. Iar pe langa acestea, el este ingamfat si mandru si prin aceasta face rana sa netamaduita, de aceea il vom lasa in voia lui si-l vom parasi .
Nu, el n-a zis nimic din toate acestea, ci tocmai acum a aratat cea mai mare grija pentru acela, cand l-a vazut pe marginea rautatii, si n-a incetat de a-l inspaimanta si a-l pedepsi, si el insusi si prin altii. El a facut si a cautat toate pana ce l-a adus la cunoasterea pacatului sau si la simtirea nelegiuirii sale si, in fine, l-a curatit de toata pata.
Deci, asa trebuie sa faci si tu. Urmeaza acelui samaritean din Evanghelie (Luca, cap. 10), care a aratat atata grija pentru cel ranit. Levitul trecuse pe langa dansul, asemenea si fariseul, si niciunul dintre cei doi nu s-a plecat la cel ce zacea, ci l-au lasat sa zaca fara compatimire si au trecut mai departe.
Iar un samaritean, care de altminteri nu avea nici o legatura cu cel nenorocit, n-a trecut pe langa dansul, ci s-a oprit, a simtit compatimire si a turnat untdelemn si vin pe ranile lui. Apoi l-a pus pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a dat si a fagaduit bani, ca sa nu fie lipsit de grija.
El n-a zis intru sine: Ce treaba am eu cu omul acesta, eu sunt samaritean si nu am nimic comun cu dansul. Pe langa aceasta, cetatea este inca departe si el nu este in stare de a merge acolo; de voi ramane cu dansul, as putea si eu cadea intre talhari, ba inca as putea fi socotit faptas al nelegiuirii savarsite aici . Caci unii, in calatoriile lor, vad adeseori un ranit care se lupta cu moartea, si nu se apropie de el, nu pentru ca n-ar avea mila de el, sau ca n-ar voi sa cheltuiasca cu dansul, ci de frica de a nu fi...
