Duhul Sfant este autorul Bibliei, iar cel ce vrea s-o inteleaga trebuie sa dobandeasca mai intai roadele Duhului: dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea .*(Gal. 5, 22-23) Cand rasare soarele se aprind de lumina mai intai piscurile cele inalte ale muntilor; tot astfel, Soarele Dreptatii, care rasare din cuvintele Bibliei, []Duhul Sfant este autorul Bibliei, iar cel ce vrea s-o inteleaga trebuie sa dobandeasca mai intai roadele Duhului: dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea .*(Gal. 5, 22-23) Cand rasare soarele se aprind de lumina mai intai piscurile cele inalte ale muntilor; tot astfel, Soarele Dreptatii, care rasare din cuvintele Bibliei, lumineaza mai intai de toate mintile curate ale sfintilor. Aceasta stiind mai dinainte de toate trebuie sa stiti ca nici o proorocie a Scripturii nu se talcuieste dupa socotinta fiecaruia; pentru ca niciodata proorocia nu s-a facut din voia omului, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait, purtati fiind de Duhul Sfant (II Petru l, 20-21). Etalonul valorilor este aurul; al spatiului este metrul, si al greutatii este kilogramul. Dar etalonul adevarului este Iisus Hristos. Eu sunt lumina lumii (In. 8, 12); Fara Mine nu puteti face nimic (In. 15, 5). Fara lumina lui Iisus noi nu putem intelege nici lumea inconjuratoare, nu ne putem intelege nici pe noi insine, precum nu putem intelege nici Sfanta Scriptura. Prin prooroci am grait in parabole (Os. 12, 11) zice Domnul in Vechiul Testament, iar in Noul Testament acelasi Dumnezeu zice ca fara pilda nu le graia nimic (Mt. 13, 34) multimilor ce-L ascultau. De aceea, Scriptura trebuie citita nu numai la propriu, ci si la figurat, nu numai in sens trupesc, ci si in sens sufletesc, nu numai in sens material, ci si in sens spiritual. Caci o data a grait Dumnezeu, aceste doua lucruri am auzit (Psalm 61, 11). Iudeii L-au auzit pe Dumnezeu numai o data, n-au vrut sa primeasca parabola. Iar din aceasta pricina, pana in ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, ramane acelasi val, neridicandu-se, caci el se desfiinteaza in Hristos (II Cor. 3,14). Asa se intampla cu toti cei care citind Scriptura se tin numai de litera care ucide si nu vor sa tina seama de Duhul care face viu (II Cor. 3, 6). Pana aici vei veni si mai departe nu te vei intinde, aici se va sfarama trufia valurilor tale! (Iov 38, 11) astfel poruncit-a Domnul marii cand a tras tarmul in jurul ei. Eu am pus nisipul hotar imprejurul marii si hotar vesnic peste care nu se va trece. Desi valurile ei se infurie, nu pot sa-l biruiasca si desi ele se arunca, nu pot sa-l treaca (Ier. 5, 22). Astfel a hotarat Domnul in Vechiul Testament la propriu. Dar in Noul Testament Domnul ne spune la figurat, in chip duhovnicesc, ca legea si proorocii au fost pana la Ioan; de atunci imparatia lui Dumnezeu se binevesteste si fiecare se sileste spre ea (Lc. 16, 16). Deci, oricat s-ar invifora si s-ar involbura valurile proorociilor Vechiului Testament, ele nu pot trece peste malul si peste stavila epocii lui Ioan Botezatorul, caci toate proorociile Vechiului Testament s-au implinit o data cu venirea lui Mesia, iar dupa intruparea Fiului lui Dumnezeu, pana la sfarsitul lumii, evanghelistii binevestesc imparatia lui Dumnezeu, si proorociile Apocalipsei ne arata ce se va mai intampla pana la sfarsitul lumii.

Prin urmare, pentru ca sa putem intelege Cartea Cartilor trebuie, mai intai, sa ne rugam neincetat, caci numai rugandu-ne ziua si noaptea Tatal nostru cel din ceruri va da Duhul Sfant celor care il cer (Lc. 2, 13). i numai cand ne vom umple de roadele Duhului Sfant, care este autorul Bibliei, vom putea intelege Scriptura, caci zice inteleptul Solomon intelepciunea nu patrunde in sufletul viclean si nu salasluieste in trupul supus pacatului. Duhul cel Sfant, povatuitorul oamenilor, fuge de viclesug, Se departeaza de mintile fara de pricepere si Se da in laturi cand se apropie faradelegea (Intel. l, 4-5).

In al doilea rand, trebuie sa ne smerim nu numai in fata lui Dumnezeu, ci si in fata sfintilor lui Dumnezeu care, purtati fiind de Duhul Sfant , ne-au lamurit in chip minunat toata Scriptura cea de Dumnezeu insuflata. Sa nu uitam cazul acelui frate din Pateric care, desi s-a rugat lui Dumnezeu timp de cinci saptamani pentru ca Domnul sa-i descopere intelesul unui cuvant din Scriptura pe care el nu-l pricepea, rugaciunea lui a ramas fara nici un raspuns. Dar cand acest frate s-a hotarat sa mearga la un calugar batran ca sa-i ceara o lamurire, atunci, chiar in clipa in care a pus mana pe clanta usii, mintea i s-a luminat de sus si fratele a inteles textul. Mirat, fratele L-a intrebat pe Domnul, in timpul rugaciunii, de ce nu i-a descoperit acest adevar timp de cinci saptamani cat s-a rugat. Pentru ca, i-a raspuns Domnul, timp de cinci saptamani cat te-ai rugat nu te-ai smerit, dar cand te-ai smerit si te-ai ridicat ca sa-l intrebi pe parintele tau duhovnicesc, ti-am descoperit locul pe care nu-l intelegeai. Alta data, un preot care mereu avea descoperiri de la Dumnezeu facea in timpul Liturghiei o greseala pe care n-o observa. Diaconul, vazand ca mereu greseste, i-a atras atentia, ca sa se indrepte....