Duminica a XXI-a dupa Rusalii (a Sf. Parinti de la Sinodul VI ecumenic) Evanghelia de la Luca 8,5-15 5 Iesit-a semanatorul sa semene samanta sa. i semanand el, una a cazut langa drum si a fost calcata cu picioarele si pasarile cerului au mancat-o. 6 i alta a cazut pe piatra, si, rasarind, s-a uscat, []Duminica a XXI-a dupa Rusalii(a Sf. Parinti de la Sinodul VI ecumenic)Evanghelia de la Luca 8,5-155 Iesit-a semanatorul sa semene samanta sa. i semanand el, una a cazut langa drum si a fost calcata cu picioarele si pasarile cerului au mancat-o. 6 i alta a cazut pe piatra, si, rasarind, s-a uscat, pentru ca nu avea umezeala. 7 i alta a cazut intre spini si spinii, crescand cu ea, au inabusit-o. 8 i alta a cazut pe pamantul cel bun si, crescand, a facut rod insutit. Acestea zicand, striga: Cine are urechi de auzit sa auda. 9 i ucenicii Lui Il intrebau: Ce inseamna pilda aceasta? 10 El a zis: Voua va este dat sa cunoasteti tainele Imparatiei lui Dumnezeu, iar celorlalti in pilde, ca, vazand, sa nu vada si, auzind, sa nu inteleaga. 11 Iar pilda aceasta inseamna: Samanta este cuvantul lui Dumnezeu. 12 Iar cea de langa drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul si ia cuvantul din inima lor, ca nu cumva, crezand, sa se mantuiasca. 13 Iar cea de pe piatra sunt aceia care, auzind cuvantul, il primesc cu bucurie, dar acestia nu au radacina; ei cred pana la o vreme, iar la vreme de incercare se leapada. 14 Cea cazuta intre spini sunt cei ce aud cuvantul, dar umbland cu grijile si cu bogatia si cu placerile vietii, se inabusa si nu rodesc. 15 Iar cea de pe pamant bun sunt cei ce, cu inima curata si buna, aud cuvantul, il pastreaza si rodesc intru rabdare. 1. De ce le vorbesti lor in pilde? Varianta lucanica a parabolei Semanatorului si explicarea data ei de Mantuitorul, pe care ni le prezinta Evanghelia acestei Dumi nici, sunt intru totul asemanatoare cu cele din Evanghelia de la Matei (13,3-9.18-23). Ca si in Evanghelia de la Matei (13,10-17), intre parabola insasi si explicarea ei, Domnul le da ucenicilor, indeosebi, un raspuns la intrebarea de ce le vorbeste oamenilor in parabole. Textul acestui intermezzo este mai scurt la Luca: Voua va este dat sa cunoasteti tainele Imparatiei lui Dumnezeu, iar celorlalti in pilde, ca, vazand, sa nu vada si, auzind, sa nu auda (v. 10). Intotdeauna in activitatea Sa invatatoreasca a folosit Mantuitorul vorbirea parabolica sau alegorica. De pilda, cand zicea: Voi sunteti sarea pamantului si voi sunteti lumina lumii (Mt 5,13); sau: Nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor (Mt 7,6). In Evanghelia de la Luca, parabola celor doi datornici (7,41-43) este anterioara parabolei Semanatorului. Totusi, se pare ca ucenicii au constatat o schimbare in felul Sau de a vorbi; ei se mira de faptul ca Iisus foloseste in fata multimii diferite parabole suscep tibile de interpretari diverse, fara alt comentariu decat avertismentul sententios: Cine are urechi de auzit sa auda! De aceea Il intreaba, dupa Matei (13,10b): De ce le vorbesti lor in pilde? Iisus raspunde cu o precizare pe care Sfantul Luca o rezuma in cuvantul de mai sus, aratand ca e nevoie de o disponibilitate spiri tuala pentru a putea, intr-adevar, re cepta mesajul Evangheliei, de o vo inta de a te supune exigentelor ei.2. Patru feluri de pamant. Parabola Semanatorului ne vorbeste, in esenta, de patru feluri de pamant, de patru parti de saman ta si de patru randamente diferite ale semintei.

O parte din samanta, ne spune parabola, a cazut langa drum . Aceasta nu inseamna neaparat ca semanatorul este neglijent. Era normal insa ca la semanat unele boabe sa cada pe (sau langa) drumul care marginea ogorul sau pe cararile batatorite pe ogorul insusi de la recolta anterioara pana la semanat, stiut fiind faptul ca in agricultura traditionala din ara Sfanta mai intai se seamana, si numai dupa aceea se ara. Desigur ca pasarile cerului , daca nu sunt alungate, mananca repede boabele care li se ofera astfel.

In Palestina sunt apoi multe tarini pietroase, unde, sub un strat foarte subtire de sol vegetal, se ascunde stanca. In aceste conditii, graul rasare repede, stimulat de caldura de la suprafata; dar planta piere tot atat de repede din lipsa de pamant adanc.

Spinii pot insemna aici buruienile, in general, care rasar si cresc foarte repede. Dar poate fi vorba, de asemenea, de tufe de maracini; intr-adevar, in Orient poti vedea adeseori astfel de tufe in mijlocul ogorului cu grau sau cu alte cereale.

Randamentul pamantului celui bun , de pana la o suta la unu (v. 8: a facut rod insutit ), depaseste, de departe cele mai bune recolte din ara Sfanta. Este adevarat ca in cartea Facerii (26,12) se spune ca Isaac a cules, prin binecuvantarea Domnului, rod insutit . In textul evanghelic insa, cifra are mai degraba o valoare simbolica.

Dupa ce a rostit aceasta parabola, ucenicii nu numai ca L-au intrebat pe Mantuitorul, in general, de ce vorbeste in pilde, ci I-au si cerut, cum ne spune Sfantul Luca: Ce inseamna pilda aceasta? ; adica, I-au cerut sa le explice pilda insasi a Semanatorului. Domnul ii asculta. Explicatia Sa, ca si parabola insasi, este redata in toate cele trei Evanghelii sinoptice (Mt 13,18-23; Mc 4,13-20; Lc 8,11-15). Aceasta explicatie contine mai multe elemente alegorice.

Desi parabola este numita a Semanatorului , in ea este vorba aproape exclusiv de samanta sau mai degraba de conditiile foarte variate care i se ofera acesteia in urma semanarii. In ce priveste identitatea Semanatorului, luand in seama contextul de la Matei, ne dam seama ca Acesta este, ca si in parabola neghinelor (Mt 13,37), Fiul Omului . Simbolismul semintei este precizat de la bun inceput in varianta lucanica a explicatiei parabolei: Samanta este cuvantul lui Dumnezeu (Lc 8,11). Totusi, in continuare nu mai este vorba atat de samanta, de cuvantul lui Dumnezeu, ci de modurile diferite in care acesta este primit de oameni, de solurile diferite in care cade samanta cuvantului. Rezultatele diferite ale celor patru parti de samanta se datoreaza, intr-adevar, calitatii diferite a pamantului. Nici Semanatorul, nici samanta nu au vreo vina pentru lipsa de roade a celor din primele trei categorii. Ar fi fost, poate, de ajuns ca Mantuitorul sa spuna numai atat: Semanatorul face tot ceea ce trebuie facut; samanta este buna; nu mai ramane decat ca si voi sa fiti pamantul cel bun pentru ca samanta sa-si aduca rodul insutit. Domnul intra insa in detalii, spre a releva intr-un mod mai concret piedicile care se opun rodirii semintei cuvantului.3. Samanta cazuta langa drum. In prima categorie, reprezentata de samanta cazuta langa drum, sunt cei care aud cuvantul, dar inca inainte ca acesta sa fi patruns in minte, prin meditatia asupra lui, inainte ca acesta sa fi coborat in inima, prin primirea sa cu dragoste si ascultare, vine diavolul, aceasta pasare de prada care sta mereu la panda, si ia cuvantul din inima lor, ca nu cumva, crezand, sa se mantuiasca (Lc 8,12). Asa se intampla, in general, cu oamenii lumesti, pentru care totul trece prin simturi si care se conduc dupa principiile unei intelepciuni exclusiv omenesti. Unii dintre acestia mai asculta cate-o predica sau mai deschid Sfanta Scriptura, dar o fac numai ca sa-si treaca timpul, sau din obicei, din curiozitate, din gust artistic etc., iar nu cautand cu adevarat calea mantuirii, nu cu dorinta de a-si insusi si de a pune in practica ceea ce aud sau citesc. In astfel de suflete, care au ajuns sa aiba duritatea drumului batut, samanta cuvantului nu afla conditii de a incolti si de a se dezvolta. Despre cel ce apartine acestei categorii de oameni, care vazand, nu vad si auzind, nu inteleg (cf. v. 10), Sfantul Apostol Pavel zice: Omul firesc nu primeste cele ale Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt nebunie si nu poate sa le inteleaga, fiindca ele se judeca duhovni ceste (I Cor 2,14).4. Cea de pe piatra . A do ua catego rie este cea a ascul tatorilor impulsivi si super ficiali ca re, tocmai din aceas ta cauza, sunt nesta tornici. Ei primesc cuvantul asa cum primeste samanta un loc pie tros. Cred indata, fa ra difi cultate si chiar cu bucurie . Credinta nu-i tine insa prea mult, caci n-au prevazut dificultatile sarcinii pe care si-au asumat-o (cf. Lc 14,30), sau, cum zice textul,...