(Duminica dinaintea Nasterii Domnului) De mic copil, prima pagina a Evangheliilor Noului Testament m-a uimit. O gramada de nume, o lista care-mi parea fara importanta sau, ma rog, nu prea mare. Pana cand recitind subtitlul dat de traducator, Cartea neamului Domnului nostru Iisus Hristos si aflandu-L chiar pe El in insiruire am socotit-o mereu ca [](Duminica dinaintea Nasterii Domnului) De mic copil, prima pagina a Evangheliilor Noului Testament m-a uimit. O gramada de nume, o lista care-mi parea fara importanta sau, ma rog, nu prea mare. Pana cand recitind subtitlul dat de traducator, Cartea neamului Domnului nostru Iisus Hristos si aflandu-L chiar pe El in insiruire am socotit-o mereu ca o simpla introducere in Evanghelii. Asta pana cand mi-am adus aminte ca exact apartenenta la aceasta lista Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam (Mt. 1,1) este motivul pentru care Fecioara Sfanta si Dreptul Iosif apuca drumul, deloc lipsit de peripetii al Betleemului, chemati de inscrierea pe care Cezarul August a poruncit-o (Luca 2, 1). O porunca umana sa schimbe locul de nastere al Domnului Celui Viu? Lista ne elucideaza ca nu. Ca vointa lui Dumnezeu a crescut arborele lui Iesei, sfanta catapeteasma de nume, pana cand rodul de fruct si-a aflat pantecele din care sa se inrumpa-n lume. In lumea care-avea atata nevoie de El. Un arbore genealogic (comparativ cu cel de la Luca 3, 23-38 in diferentele de rigoare pe care, aproape matematic, exegetii le pot identifica) care curge din gradina raiului, pana-n Valea Plangerii, urcand muntele pana-n tara Betleemului. Un soi de rau al vietii, care, tema preferata a Sf. Chiril al Ierusalimului, umpland de lumina lumea o face pe aceasta lumina. Un rau care urca munteleGenealogia nu mi s-a mai parut asa de incifrata. M-a obligat, in tr-un fel pedagogic pe care doar Dumnezeu stie sa-l foloseasca, sa trec prin tot Vechiul Testament. Sa vad: cine-i Avraam, dar Isaac, dar Iacob, si tot asa pana a trebuit sa aflu si cine-i Acesta Iisus Hristos care pare (si asa si este!) motivul care tine-n viata atatea generatii ale neamului lui Israel. Tot Vechiul Testament poarta in sine tensiunea acestei asteptari si pare scris pentru aceasta asteptare. De altfel, o alta cheie a lecturii genealogiei acesteia, mai mult decat duhovnicesti, ne-o ofera textul Apostolului acestei Duminici, Evrei 11, 9-10; 32-40. Dupa ce ni-l prezinta pe Avraam si lucrarea credintei in viata sa, Sf. Pavel cauta sa le readuca aminte evreilor, avand de refren scripturistic prin credinta, toate ale lui Isaac (11, 20), Moise (11, 23 s. u.) si altor multora (11, 32), toate binefacerile pe care Dumnezeu prin credinta le-a revarsat asupra neamului ales (11,...