din Istoria unei jertfe, vol. 1 Cap. 19, de Traian Dorz. []Iubitii mei frati ostasi In Franta s-a ridicat anul trecut o statuie unui soldat din vremea razboiului. Facea pe curierul acest soldat, tinand legatura dintre Marele Comandant si trupele de la front. Intr-o zi, atacurile vrajmasului se intetisera foarte. Armata de la front era []din Istoria unei jertfe, vol. 1 Cap. 19, de Traian Dorz.[]Iubitii mei frati ostasi In Franta s-a ridicat anul trecut o statuie unui soldat din vremea razboiului. Facea pe curierul acest soldat, tinand legatura dintre Marele Comandant si trupele de la front. Intr-o zi, atacurile vrajmasului se intetisera foarte. Armata de la front era intr-o grea incercare. Soldatul curier primi de la Comandament insarcinarea sa duca solia luptatorilor de la front, sa reziste, ca le soseste ajutor. Curierul pleca printr-o ploaie de gloante. Dar, pe la jumatatea drumului, un glont ii sfredeli mana stanga. Merse mai departe. Un alt glont il izbi in piept. Simtea ca-i pierdut. Se gandea insa numai la solia ce i se incredintase. Atunci, facu un lucru de mare curaj si uimire: se aseza cu fata in sus, apuca solia lui cu mana cea dreapta, ridica apoi mana in sus si muri in pozitia asta, cu mana intepenita drept in sus. In gandul sau, muribundul si-a zis: Nu mai pot face nimic. Tot ce mai pot face este atat: sa mor cu solia inaltata sus. Poate vor veni altii si, vazand-o, o vor duce mai departe, la front. Asa s-a si intamplat. O patrula, trecand pe acolo, a vazut solia si, luand-o, a dus-o la destinatie Scumpii mei frati ostasi In miscarea Oastei Domnului, Domnul m-a invrednicit si pe mine sa fac pe curierul intre Marele Comandament al Oastei (Iisus Hristos) si ostasii Lui de la fronturi. Le-am impartasit mereu ostasilor Lui solia cea dulce ca ajutorul Domnului este cu noi si intre noi Insa, in timpul din urma, o boala lunga si grea s-a furisat in corpul meu. tie Bunul Dumnezeu, poate aceasta este ultima mea solie catre ostasii luptatori din fronturile Oastei. Ca si soldatul francez, poate tin si eu in mana ultima solie ce o am de la Marele Comandament al Oastei. Dar o, nu fiti ingrijorati despre aceasta, iubitii mei frati! Cand Domnul si Mantuitorul meu va voi sa ma cheme Acasa, desigur, El Se va ingriji ca altcineva sa preia din mana mea solia ce mi-a fost incredintata mie.

Pana atunci, eu voi starui sa vestesc mereu solia ce o am Cand voi trece din lumea asta, voi tine si eu ridicata sus solia ce o am de la Domnul. Iar cand veti desface aceasta solie, veti afla in ea cuvintele: Indrazniti, caci Eu am biruit lumea! (Ioan 16, 33) si: Nu va temeti caci, iata, Eu cu voi sunt pana la sfarsitul veacurilor! Amin (Matei 28, 20). Asa a si fost!Prin toata ploaia crancena de gloante ale urii si ale nedreptatilor aruncate asupra lui, el a mers neclintit, curajos si hotarat sa-si duca solia pana la destinatie asa cum a primit-o. Fara sa adauge si fara sa scoata din ea nimic.

Cand o mana era rupta, el o trecea in alta. Cand o posibilitate ii era luata, el o cauta pe alta Tot ce a suferit el era numai pentru a razbate spre noi, la fronturi, ca sa ne aduca dulcea solie a Domnului nostru despre dragostea si grija Lui scumpa fata de noi.

Ce usor i-ar fi fost si lui sa caute o alta cale spre a-si duce solia Sa caute o cale laturalnica si ferita, nu chiar aceea care era in bataia tuturor loviturilor si prin mijlocul tuturor vrajmasilor.

Altii, multi, inaintea lui asa au facut. La cel dintai glont tras impotriva lor, indata au schimbat calea, luandu-si altaE adevarat ca in felul acesta au scapat de lovituri, dar nici la cei unde fusesera trimisi n-au mai ajuns niciodata. Solia lor s-a ratacit pe drum si s-a inmormantat undeva, fara sa mai ajunga la adevarata destinatie. Iar acei carora le fusese trimisa, nemaiavand nici o nadejde, s-au predat vrajmasului. i multi au murit in robie sau zac legati in osanda si in temnita pacatelor.

Ce trista este privelistea asta si azi i ce cutremurator lucru se intampla cu multi dintre cei care au facut parte din patrula venita pe urmele curierului erou si martir Au preluat solia ori s-au laudat ca o preiau pentru a o duce. Dar ei au apucat pe alte cai, facand apoi semne si fronturilor sa-i urmeze, laudandu-se ca ei poarta solia primita de la curierUnele osti care s-au luat dupa ei au ajuns, sau vor ajunge, curand in cursele vrajmasului, fiind pierdute pentru totdeauna.

Atentie, scumpii mei frati ostasi! Vrajmasul cel mare al mantuirii noastre si al Domnului nostru este un mare siret. El are o multime de slujitori ai lui care umbla mereu cu viclesug, sa ne fure solia cea adevarata ce ni s-a trimis de la inceput si sa ne faca sa ne abatem din drumul mers de curierul Domnului, care ne-a adus-o.

Atentie marita, scumpii mei frati ostasi! Nu-i urmati pe cei care vor sa va duca spre alte pozitii, spre alte locuri, spre alte destinatii! Urmati patrula cea adevarata care va indruma sa luptati si sa aparati acolo unde Domnul v-a asezat de la inceput.

Incepem cu omul si mereu sfarsim cu Lucrarea. Pentru ca istoria acestui om al lui Dumnezeu s-a contopit deplin cu istoria Lucrarii pe care Dumnezeu a facut-o prin el....