Sunt glasul celui ce strigã în pustie
Eu, a zis el, sunt glasul celui ce strig in pustie: neteziti calea Domnului, cum a zis prorocul Isaia. In pustiul f r nici o cale si f r nici un izvor in care se g sea atunci omenirea, iat c r sun un glas l murit. Omenirea auzea prima dat o instiintare clar , i se ar ta prima dat []Eu, a zis el, sunt glasul celui ce strig in pustie: neteziti calea Domnului, cum a zis prorocul Isaia.
In pustiul f r nici o cale si f r nici un izvor in care se g sea atunci omenirea, iat c r sun un glas l murit.
Omenirea auzea prima dat o instiintare clar , i se ar ta prima dat un drum sigur, i se inf tiseaz pentru prima dat in sfarsit un Mantuitor real!Ioan Botez torul, ultimul str jer, anunt aparitia Celui indelung asteptat.
El incheie sirul nesfarsit de str jeri care asteptaser de atatea veacuri sosirea diminetii si invierea Soarelui Drept tii Sosise in sfarsit Dimineata, r s rise in sfarsit Soarele (Maleahi 4, 2).
O, de cand se tot spusese c va veni!De cand tot priviser prorocii si oamenii neprih niti mereu cu dor si cu n dejde s vad Ziua Lui (Luca 10, 23-24; Evrei 11, 13).
De cate generatii era mereu asteptat s vin si cate suflete se sfarsiser tanjind de dor s vad m car una din zilele lui Hristos si nu le-au v zut. Acum venea!Robul si vestitorul S u mergea inaintea Lui strigand: iat -L!Iat Mielul lui Dumnezeu, vine s ridice p catele lumii!Preg titi-I calea!Preg titi-I calea in inimile voastre si cu inimile voastre!Dar glasul care sun pentru netezirea c ilor Domnului, sun mereu in pustiu. In singur tate. Si in zadar.
Pustiul era locul f r ecou. Un glas in pustiu este chiar nimic. O, ce smerenie, ce r bdare si ce credint mare iti trebuie ca s strigi acolo unde n-ai nici o n dejde s te aud cineva.
Cei care duc solii lumesti, mincinoase, hazlii, curioase sau uluitoare sunt inconjurati mereu de ascult tori atenti si multi.
Dar aceia care duc solia...
In pustiul f r nici o cale si f r nici un izvor in care se g sea atunci omenirea, iat c r sun un glas l murit.
Omenirea auzea prima dat o instiintare clar , i se ar ta prima dat un drum sigur, i se inf tiseaz pentru prima dat in sfarsit un Mantuitor real!Ioan Botez torul, ultimul str jer, anunt aparitia Celui indelung asteptat.
El incheie sirul nesfarsit de str jeri care asteptaser de atatea veacuri sosirea diminetii si invierea Soarelui Drept tii Sosise in sfarsit Dimineata, r s rise in sfarsit Soarele (Maleahi 4, 2).
O, de cand se tot spusese c va veni!De cand tot priviser prorocii si oamenii neprih niti mereu cu dor si cu n dejde s vad Ziua Lui (Luca 10, 23-24; Evrei 11, 13).
De cate generatii era mereu asteptat s vin si cate suflete se sfarsiser tanjind de dor s vad m car una din zilele lui Hristos si nu le-au v zut. Acum venea!Robul si vestitorul S u mergea inaintea Lui strigand: iat -L!Iat Mielul lui Dumnezeu, vine s ridice p catele lumii!Preg titi-I calea!Preg titi-I calea in inimile voastre si cu inimile voastre!Dar glasul care sun pentru netezirea c ilor Domnului, sun mereu in pustiu. In singur tate. Si in zadar.
Pustiul era locul f r ecou. Un glas in pustiu este chiar nimic. O, ce smerenie, ce r bdare si ce credint mare iti trebuie ca s strigi acolo unde n-ai nici o n dejde s te aud cineva.
Cei care duc solii lumesti, mincinoase, hazlii, curioase sau uluitoare sunt inconjurati mereu de ascult tori atenti si multi.
Dar aceia care duc solia...
