12 februarie 1938 – S-a stins părintele nostru drag, care ne-a născut la o viaţă nouă (I Cor. 4, 15)
Afara incepu sa ninga cu fulgi mari si moi, ca un val de inmormantare sau ca o mangaiere Ce maret si ce linistit intrase in vesnicie acest urias al lui Dumnezeu, solemn si calm ca o corabie care a luptat o noapte indelungata cu inspaimantatoarele primejdii ale unei vrajmase furtuni, iar acum, in lumina unui []Inmormantarea Parintelui IOSIF TRIFAAfara incepu sa ninga cu fulgi mari si moi, ca un val de inmormantare sau ca o mangaiereCe maret si ce linistit intrase in vesnicie acest urias al lui Dumnezeu, solemn si calm ca o corabie care a luptat o noapte indelungata cu inspaimantatoarele primejdii ale unei vrajmase furtuni, iar acum, in lumina unui stralucitor rasarit, intra zdrentuita, dar biruitoare, in portul linistit, mantuitor.
Din pricina ca ii eram inca atat de aproape, nu-i puteam vedea adevarata lui maretieDe ce oare a vrut el sa ramana singur chiar in ultima lui clipa? Nu stiu.
Poate, pentru ca frumusetea fericitei sale intalniri cu Dulcele sau Mantuitor sa-i fie deplin sloboda; prezenta mea ar fi stingherit aceasta intimitate sfanta Poate pentru ca mila si iubirea noastra ii devenisera prea grele Poate pentru ca trebuia sa plece, iar prezenta noastra il prea retineaNu stiu!Dar sunt incredintat ca, in clipa aceea, dupa sufletul lui a venit Insusi Dulcele Iisus. i ca, daca n-as fi plecat atunci de langa el, ochii mei L-ar fi vazut aievea.
N-am fost vrednic sa-L vad!Inmormantarea Parintelui IOSIF TRIFAIndata toata casa fu in picioare. Venira fiecare, perindandu-se pe langa patul mortului sfant, cu plans si cu rugaciune: fratele Opris, sora Lita, fratele PopoviciOpris ramase din prima clipa la capatai. Intr-o mana cu lumanarea aprinsa, iar in cealalta cu o carte, incepu sa cante si sa citeasca plangand primele rugaciuni din randuiala pentru cei adormiti in Domnul, asa cum invatase el la manastire, in anii lui de calugarie.
Incepuram pregatirile.
Intr-un colt de masa, Marini si cu mine scriam Editia spe ciala a foii care trebuia sa plece inca astazi, spre a anunta tuturor fratilor vestea dureroasa. i a i chema sa-l petrecem impreuna la mormant.
Titus si Popovici alcatuiau telegramele ce trebuia trimise si cautau adresele fratilor si ale adunarilor, care trebuia sa afle cat mai repede.
Toti alergam si lucram plangand.
Cu tipete mari incepura sa intre pe usa tot mai des fratii si surorile din Sibiu, care nu stiu cum aflasera atat de repede vestea. Inca nu era ziua cand casa era plina.
Incepura sa soseasca si frati din departari.
Am alergat la Tipografie. In doua ceasuri foaia se tiparea. In altele trei incepura sa plece primele pachete la postaAlergam cu totii in toate partile, numai ca vestea sa ajunga cat mai repede la frati, pentru ca si cei mai indepartati sa aiba timp sa vina, care vor puteaIata textul Editiei speciale cu anuntul mortii Parintelui Iosif:A trecut la Domnul preaiubitul si dragul nostru Parinte Iosif TrifaCu inima zdrobita si cu sufletul adanc sfasiat, impartasim tuturor fratilor o veste de mare durere: Parintele Iosif Trifa a adormit in Domnul in noaptea spre dimineata zilei de 12 februarie.
Dupa grele suferinte s-a stins linistit cel ce in viata sa n-a cunoscut odihna, ci numai osteneala si lucrul pentru Domnul si pentru fratii lui.
S-a stins cel ce n-a stiut nimic altceva decat pe Iisus cel Rastignit si Jertfa Lui (I Cor. 2, 2) si a luptat pana la sange in razboiul cel sfant al Domnului Iisus.
S-a stins cel ce s-a adus pe sine ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu (Rom. 12, 1), pentru cauza Lui.
S-a stins cel ce nu s-a crutat pe sine si n-a crutat nimic, ci a pus totul pentru Domnul si Evanghelia Sa, pentru a ne face sa fim slujitori ai unui legamant nou, nu al slovei, ci al Duhului (II Cor. 3, 6).
S-a stins parintele nostru drag, care ne-a nascut la o viata noua (I Cor. 4, 15), cel ce a facut totul pentru Evanghelie si s-a facut tuturor toate, ca sa castige orice suflet pentru Hristos (I Cor. 9, 22-23).
S-a stins gornistul Domnului, cel care, vazand primejdia (Ezechil 33, 1-6), a stat neclintit in mijlocul furtunilor si valurilor de pacate ca o straja care ne-a chemat neincetat la Hristos, tinand sus Cuvantul Evangheliei (Filip 2, 16), cautand sa aduca pe pacatosi la Izvorul indreptarii si al puterii, la Iisus Mantuitorul.
Inmormantarea Parintelui IOSIF TRIFAS-a stins cel ce n-a crutat nimic, ci totul a cheltuit si s-a cheltuit bucuros si pe sine insusi si viata lui pentru Domnul si fratii lui (II Cor. 12, 15).
S-a stins cel ce L-a iubit mai mult pe Domnul, Evanghelia si lupta Lui in lume decat pe copilul sau, sanatatea sa si viata sa.
S-a stins cel ce n-a...
Din pricina ca ii eram inca atat de aproape, nu-i puteam vedea adevarata lui maretieDe ce oare a vrut el sa ramana singur chiar in ultima lui clipa? Nu stiu.
Poate, pentru ca frumusetea fericitei sale intalniri cu Dulcele sau Mantuitor sa-i fie deplin sloboda; prezenta mea ar fi stingherit aceasta intimitate sfanta Poate pentru ca mila si iubirea noastra ii devenisera prea grele Poate pentru ca trebuia sa plece, iar prezenta noastra il prea retineaNu stiu!Dar sunt incredintat ca, in clipa aceea, dupa sufletul lui a venit Insusi Dulcele Iisus. i ca, daca n-as fi plecat atunci de langa el, ochii mei L-ar fi vazut aievea.
N-am fost vrednic sa-L vad!Inmormantarea Parintelui IOSIF TRIFAIndata toata casa fu in picioare. Venira fiecare, perindandu-se pe langa patul mortului sfant, cu plans si cu rugaciune: fratele Opris, sora Lita, fratele PopoviciOpris ramase din prima clipa la capatai. Intr-o mana cu lumanarea aprinsa, iar in cealalta cu o carte, incepu sa cante si sa citeasca plangand primele rugaciuni din randuiala pentru cei adormiti in Domnul, asa cum invatase el la manastire, in anii lui de calugarie.
Incepuram pregatirile.
Intr-un colt de masa, Marini si cu mine scriam Editia spe ciala a foii care trebuia sa plece inca astazi, spre a anunta tuturor fratilor vestea dureroasa. i a i chema sa-l petrecem impreuna la mormant.
Titus si Popovici alcatuiau telegramele ce trebuia trimise si cautau adresele fratilor si ale adunarilor, care trebuia sa afle cat mai repede.
Toti alergam si lucram plangand.
Cu tipete mari incepura sa intre pe usa tot mai des fratii si surorile din Sibiu, care nu stiu cum aflasera atat de repede vestea. Inca nu era ziua cand casa era plina.
Incepura sa soseasca si frati din departari.
Am alergat la Tipografie. In doua ceasuri foaia se tiparea. In altele trei incepura sa plece primele pachete la postaAlergam cu totii in toate partile, numai ca vestea sa ajunga cat mai repede la frati, pentru ca si cei mai indepartati sa aiba timp sa vina, care vor puteaIata textul Editiei speciale cu anuntul mortii Parintelui Iosif:A trecut la Domnul preaiubitul si dragul nostru Parinte Iosif TrifaCu inima zdrobita si cu sufletul adanc sfasiat, impartasim tuturor fratilor o veste de mare durere: Parintele Iosif Trifa a adormit in Domnul in noaptea spre dimineata zilei de 12 februarie.
Dupa grele suferinte s-a stins linistit cel ce in viata sa n-a cunoscut odihna, ci numai osteneala si lucrul pentru Domnul si pentru fratii lui.
S-a stins cel ce n-a stiut nimic altceva decat pe Iisus cel Rastignit si Jertfa Lui (I Cor. 2, 2) si a luptat pana la sange in razboiul cel sfant al Domnului Iisus.
S-a stins cel ce s-a adus pe sine ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu (Rom. 12, 1), pentru cauza Lui.
S-a stins cel ce nu s-a crutat pe sine si n-a crutat nimic, ci a pus totul pentru Domnul si Evanghelia Sa, pentru a ne face sa fim slujitori ai unui legamant nou, nu al slovei, ci al Duhului (II Cor. 3, 6).
S-a stins parintele nostru drag, care ne-a nascut la o viata noua (I Cor. 4, 15), cel ce a facut totul pentru Evanghelie si s-a facut tuturor toate, ca sa castige orice suflet pentru Hristos (I Cor. 9, 22-23).
S-a stins gornistul Domnului, cel care, vazand primejdia (Ezechil 33, 1-6), a stat neclintit in mijlocul furtunilor si valurilor de pacate ca o straja care ne-a chemat neincetat la Hristos, tinand sus Cuvantul Evangheliei (Filip 2, 16), cautand sa aduca pe pacatosi la Izvorul indreptarii si al puterii, la Iisus Mantuitorul.
Inmormantarea Parintelui IOSIF TRIFAS-a stins cel ce n-a crutat nimic, ci totul a cheltuit si s-a cheltuit bucuros si pe sine insusi si viata lui pentru Domnul si fratii lui (II Cor. 12, 15).
S-a stins cel ce L-a iubit mai mult pe Domnul, Evanghelia si lupta Lui in lume decat pe copilul sau, sanatatea sa si viata sa.
S-a stins cel ce n-a...
