Dumnezeu l-a facut pe om tanar, frumos si nemuritor. Dumnezeu privind intreaga creatie, a carei incununare era omul, a vazut ca toate erau bune foarte (Facere 1, 31). Sfantul Ioan Gura de Aur zice: Daca vreti sa stiti cum era trupul nostru, atunci cand a iesit din mana lui Dumnezeu, sa mergem in rai, si []Dumnezeu l-a facut pe om tanar, frumos si nemuritor. Dumnezeu privind intreaga creatie, a carei incununare era omul, a vazut ca toate erau bune foarte (Facere 1, 31). Sfantul Ioan Gura de Aur zice: Daca vreti sa stiti cum era trupul nostru, atunci cand a iesit din mana lui Dumnezeu, sa mergem in rai, si sa-l vedem pe omul asezat de Dumnezeu acolo. Trupul sau nu era supus stricaciunii; asemanator unei statui scoase din cuptor si stralucind de lumina, el nu era incercat de nici una din neputintele pe care le vedem astazi .59In pericopa evanghelica cu invierea lui Lazar este un amanunt, peste care trecem usor. Se spune acolo ca Mantuitorul vazandu-l pe Lazar in mormant de patru zile, mirosind urat, a lacrimat (Ioan 11, 35). De ce? Superficial analizand situatia putem raspunde asa: pentru ca-l iubea pe Lazar. Cand moare un om drag plangi. Asa ca nu-i lipsita de temei aceasta afirmatie. Dar motivul mult mai profund pentru care a plans Domnul Hristos este altul. El stia ca l-a creat pe om tanar, frumos, sanatos si nemuritor. i iata-l pe omul frumos, sanatos si nemuritor, mort de patru zile, intrat in descompunere si mirosind greu. Vazand in ce hal a ajuns coroana creaturii Sale, Mantuitorul a plans.

Cine facuse lucrul acesta? In orice caz nu Dumnezeu, pentru ca aflam din Sfanta Scriptura ca Dumnezeu n-a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii (Intelepciunea lui Solomon 1, 13). i atunci, totusi, cine a facut moartea, pentru ca ea este o realitate peste care nimeni nu poate trece?Ne spune Sfantul Apostol Pavel: printr-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea (Romani 5, 12). Asadar pacatul este izvorul suferintei, neputintei, bolii si, in sfarsit, al mortii. Iar pacatul i-a fost sugerat omului de diavolul. Moartea este urmarea pacatului, iar mergand pe firul lucrurilor ajungem la diavolul vrajmasul lui Dumnezeu. Opera lui o avea in fata Domnul Hristos la mormantul lui Lazar.

Multe rani pricinuieste pacatul firii omenesti. Omul care la inceput era curat, gingas si sfant, devine pangarit, badaran si pacatos. Iar un pacat repetat ajunge patima. Omul impatimit de un viciu nu mai este biber, este un om dependent.

Este adevarat ca Dumnezeu l-a creat pe om cu libertate. Daca n-ar avea libertatea alegerii intre bine si rau n-ar mai fi o fiinta morala, ci un robot. Viata si moarte ti-am pus eu astazi inainte, si binecuvantare si blestem, zice Dumnezeu. Alege viata ca sa traiesti tu si urmasii tai (Deutenorom 30, 19).

Ontologic insa omul este asa structurat ca, libertate deplina, sa aiba numai atunci cand asculta de Dumnezeu. Cand nu asculta libertatea lui devine libertinaj, iar libertinajul il face dependent si rob. Traiti ca oameni liberi, zice Sfantul Petru, dar nu ca si cum ati avea libertatea drept acoperamant al rautatii, ci ca robi ai lui Dumnezeu (1 Petru 2, 16).atii, ci ca robi ai lui Dumnezeu (1 Petru 2, 16).

Intr o disputa cu iudeii Mantuitorul ii indemna sa asculte de cuvantul Sau pentru a fi oameni liberi. Ei au ramas contrariati pentru ca, din punct de vedere social, erau oameni liberi. Iisus le-a raspuns: Adevarat, adevarat va spun: oricine savarseste pacatul este rob pacatului (Ioan 8, 34).

Toate pacatele creeaza dependenta. Dam doar un exemplu de la Avva Dorotei: Vreti sa va povestesc istoria unuia care avea o patima devenita obisnuinta? Ascultati un fapt vrednic de plans. Cand eram in viata de obste, nu stiu cum, fratii se amuzau marturisindu-mi gandurile lor. Avva insusi a fost de acord si, cu acordul batranilor, mi-a incredintat aceasta slujire. Intr o buna zi a venit la mine un frate si mi-a zis: iarta-ma si roaga-te pentru mine caci eu fur pentru a manca. Eu i-am zis: de ce furi? i-e foame? Da, mi-a zis el, mie foame inaintea mesei randuite pentru frati, si nu pot cere de mancare mai devreme. Eu i-am zis: de ce nu mergi sa vorbesti cu avva? El a pus: mi-e rusine. Eu i-am zis: vrei sa mergem impreuna? Mi-a raspuns: cum vrei tu parinte. Am mers deci sa-i spunem avvei si el mi-a zis: fii bun si ocupa-te de el. Atunci l-am luat cu mine si in prezenta lui i-am spus chelarului: fii bun si de cate ori va veni acest frate la tine, nu importa la ce ora, da-i tot ce doreste si nu-i refuza nimic. Chelarul m-a ascultat, zicandu-mi: daca-mi poruncesti, eu o sa fac. Fratele cu pricina a facut acest lucru cateva zile, apoi s-a reintors sa-mi zica: iarta-ma parinte, eu am reinceput sa fur. Eu i-am zis: de ce? Nu-ti da chelarul tot ce vrei? Ba da, dar mi-e rusine de el. L-am intrebat atunci: dar de mine iti este rusine? Nu! Mi-a spus el. Eu i-am zis: ei bine, cand ai nevoie de ceva vino si ia de la mine, si nu fura. Eu atunci aveam ascultarea la bolnita. Fratele venea deci la mine si lua tot ce dorea. Totusi peste cateva zile a reinceput sa fure si a venit la mine trist si mi-a spus: iarta-ma ca eu iarasi fur! Eu i-am zis: de ce frate? Nu-ti dau eu tot ce-ti trebuie? El a raspuns: ba da. i eu i-am zis: atunci de ce furi? El mi-a zis: iarta-ma, nu stiu de ce, asa din senin, fara motiv. Atunci eu l-am intrebat: spune-mi sincer, ce faci cu cele furate? Le dau asinului sa le manance 60 Omul devenise dependent de furat.

Multe dependente si rani pricinuieste astazi pacatul. Sfantul Ioan Casian le numea ganduri ale rautatii .61 S-a oprit la opt dintre ele. Noi ne vom opri la cele mai evidente: toxicomania, homosexualitatea, desfraul, alcoolismul, tabagismul etc. Mai sunt, ele multe alte patimi.a) Toxicomania este dependenta de un produs de care nu te mai poti lasa: este cazul drogurilor, dar si al alcoolului, al medicamentelor sau al tutunului.

Ceea ce-i diferentiaza pe oameni este modul in care reactioneaza la droguri: sa le ia, sau sa nu le ia. i, apoi, oamenii nu sunt toti la fel: unul va incerca si atat; altul va incerca si el, dar va fi subjugat de efectele drogurilor si va repeta experienta pana la prabusire.

Toxicomanul crede si el la inceput ca, atunci cand va voi, se va opri. Insa nu-i deloc asa. Dependenta se instaleaza in asa masura incat nu-i mai poate rezista. De aceea este mult mai bine si mai usor sa nu incepi.

Cei mai vulnerabili dependentei de droguri sunt tinerii. Drogurile de stimulare (cannabis, cocaina) le accelereaza functionarea sistemului nervos central, producand alerta si excitabilitate. Tinerii consuma aceste droguri din dorinta de senzatii tari, iar ca efect principal este deformarea imaginii realitatii si scaderea perceptiei riscului.

Drogurile de relaxare (tranchilizante, sedative), incetinesc activitatea sistemului nervos central, produc o stare de relaxare si induc somnul. Tinerii care consuma aceste droguri se protejeaza de solicitarile din mediu, evita confruntarea cu problemele, din cauza unui sentiment de neputinta.

Drogurile halucinogene (L.

S.

D., marijuana, ecstasy) produc tulburari ale functionarii intelectuale, inducand o stare pseudopsihologica, cu iluzii si halucinatii. Efectele posibile sunt perceptia eronata a timpului si distantelor, euforia si un comportament dezorientat.

Dinamica instalarii dependentei este urmatoarea: consumul experimental, din curiozitate; consumul regulat, in diverse intalniri cu prietenii; consumul devenit preocupare, in diverse situatii, a caror cautare devine un scop in sine; dependenta, intreg comportamentul fiind controlat de nevoia organismului de a consuma droguri. Persoana nu mai este libera, este controlata de substantele halucinogene.

In ce priveste dependenta, se vorbeste tot mai mult de o dubla dependenta: trupeasca si sufleteasca. Orice substanta care modifica starea fizica, sau pe cea sufleteasca, e considerata psiho-activa. Folosind asemenea substante se poate ajunge la dependenta fizica sau sufleteasca. In cazul unei dependente sufletesti, persoana simte nevoia sa consume drogul pentru a obtine anumite stari sufletesti. Dependenta trupeasca duce la aparitia unor simptome (dureri de cap, de stomac, epuizare, depresive, etc.), atunci cand nu foloseste substante toxice. Unele persoane sunt cuprinse de ambele tipuri de dependenta, atat fizica cat si sufleteasca.

Omul poate deveni dependent dupa cateva saptamani de consumare a drogurilor, dupa luni sau chiar dupa ani. Se afirma ca heroina si cocaina de calitate superioara duc in mod sigur si rapid la dependenta. Cei ce le consuma devin robi ai lor.b) Homosexualitatea (relatia sexuala dintre doi barbati) si lesbianismul (relatia sexuala dintre doua femei) sunt o grava boala a fiintei omenesti. Din nefericire aceasta boala ia mare amploare in lumea contemporana.

In orice lucru, bun sau rau, in care trupul este implicat trebuie luate in considerare doua aspecte: instinctul si ratiunea. De exemplu, desfranarea nu este un pacat prin raportul la instinct (pentru ca urmareste impreunarea cu celalaex), ci numai prin raportare la ratiune.62 Ratiunea stie porunca lui Dumnezeu: sa nu fii desfranat! (Iesire 20, 14). Homosexualitatea si lesbianismul, insa, pacatuiesc atat impotriva ratiunii, cat si a instinctului. Aceste perversiuni sexuale Parintii le numesc nefiresti (gr. para fisin).

Cuvantul lui Dumnezeu, pe care ni-l pastreaza Scriptura, este categoric impotriva acestui pacat. Citim de exemplu in Vechiul Testament: Sa nu te culci cu barbat, ca si cu femeie; aceasta este spurcaciune. Cu nici un dobitoc sa nu te culci, ca sa-ti versi samanta si sa te spurci cu el; nici femeia sa nu stea la dobitoc, ca sa se spurce cu el; aceasta e uraciune (Levitic 18, 22-23). Pedeapsa pentru aceste pacate, din perspectiva dura a Legii Vechi, era moartea. Se pare ca pentru idolatrie si homosexualitate Dumnezeu i-a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele cananite. Cea mai dura interventie, pentru aceste pacate nefiresti, a fost la Sodoma si Gomora. Noi avem sa pierdem locul acesta, zice Dumnezeu, pentru ca strigarea impotriva lor (a sodomitilor) s-a suit inaintea Domnului (Facere 10, 13).

Nici lumea greco-romana nu era lipsita de acest pacat. Sfantul Pavel, scriindu-le crestinilor din Roma, constata cu durere aceasta realitate: Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocara, caci si femeile lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii, asemenea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, barbati cu barbati, savarsind rusinea si luand in ei rasplata cuvenita ratacirii lor (Romani 1, 26-27).

Talcuind acest loc, din Epistola catre Romani, Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca toate patimile omenesti sunt necinstite, dar cele ce sunt contra firii sunt si mai grele si, in acelasi timp, dezgustatoare: Vezi cum intreaga lor dorinta (a homosexualilor) vine din nesat, care nu suporta sa stea in hotarele lui? i tot ceea ce incalca legile stabilite de Dumnezeu pofteste alte lucruri decat cele legiuite. Fiindca asa cum unii, lasand la o parte mancarurile, se hranesc cu pamant si pietre, iar altii, stapaniti de o sete nebuna, ar bea pana si noroi, tot asa acesti oameni clocotesc de pofta lor nelegiuita ...