Neasemuita artă
Am in fata ochilor o revista, una dintre nume roasele publicatii ce apar in zilele noastre. O deschid si remarc doua pagini cu tema Povestea maiastra a naturii . Cel mai mult imi atrag atentia cele sase fo tografii color. Prima reprezinta o scoica impresionanta din Marea Cretei, destul de ciudata, lunga de 17 cm, cu spirale [] Muntii curcubeu natura, transformata in arta de DumnezeuAm in fata ochilor o revista, una dintre nume roasele publicatii ce apar in zilele noastre. O deschid si remarc doua pagini cu tema Povestea maiastra a naturii . Cel mai mult imi atrag atentia cele sase fo tografii color.
Prima reprezinta o scoica impresionanta din Marea Cretei, destul de ciudata, lunga de 17 cm, cu spirale impodobite cu mici boabe. A doua etaleaza cu loarea minunata si frumusetea pielii unei soparle. A treia fotografie infatiseaza o omida pe creanga unui copac, de o frumusete fermecatoare. Contrastul dintre petele albe si galbenul si rosul corpului sunt minuna te. In a patra fotografie vedem o floare splendida, sub care scrie Acest crin minunat cu flori atarnate rosu-portocalii, creste doar in Grecia. Cunoscut in Evia, Thessalia si Peloponez. Se numeste lilium chalcedo-nicum . A cincea fotografie infatiseaza o ciuperca foarte frumoasa, colorata mai mult in rosu, iar a sasea o floare minunata, dar ciudata ca forma, asemanatoa re unei albine, sub care sta scris: orhidee planta delicata de culoare albastra si rosie .
Daca privim fie si o singura data aceste cateva imagini, este de ajuns ca sa ne impartasim din neintre cutul mestesug ce se distinge in aceste creatii, amintindu-ne unul din versurile poetului nostru national: Farmec si vis e natura, in frumusete si gratie In tinerete obisnuiam sa citesc opere ale unor mari scriitori, copiind unele fragmente mai deosebite. De vreme ce vorbim despre incantatoarea frumusete a naturii, se cade sa-l citez pe Victor Hugo: La pranz mii de fluturi albi zburau acolo si, intr-adevar, era o priveliste dumnezeiasca sa-i privesti invartejindu-se ca fulgii de nea Soarele aurea, inflacara si impur pura lalelele, ce semanau astfel cu chipurile schim batoare ale unei flacari transformate inflori Vantul cioplea valuri prin frunzisul falnicilor castani Natura benchetuia. Creatia sedea la masa. Doua fete de masa fusesera asternute: una albastra, pe cer, si alta verde pe pamant. Soarele lumina crugul ceru lui, iar Dumnezeu lua pranzul Doar un mare scriitor poate descrie cum se cu vine maretia si frumusetea naturii.
Un prieten scriitor nota undeva: Adierea vantului prin padure parea ca atinge corzile unui instru ment nevazut ce canta o melodie delicata glasuind ne mijlocit sufletului De asemenea, inimitabilul Papadiamantis, care imbina in chip de neegalat cucernicia cu mestesugul literar, ne-a lasat in proza sa fragmente alese despre frumusetile naturii.
Iata cum ne prezinta intr-una din scrierile sale neasemuita frumusete a zilei de intai mai: Au depasit deja ingusta trecere, ajungand in campia reavana, presarata cu flori. Un parfum imba tator se ridica din nenumaratele flori, iar gardurile viilor erau verzi de vita salbatica, caprifoi si tufisuri tepoase.
Ogoarele pareau sangerii sub primele raze ale soarelui, revarsate asupra miilor de maci. La fel au inflorit romanita, clopoteii si nalba. Stelutele si gal benelele isi itesc cu timiditate capsoarele delicate in mijlocul mandrului belsug al macilor, simbolizand sangele fierbinte al verii.
Floricele nestiute, ierburi inspicate, sparanghel tepos, crengute si altele, se amesteca in necuprinsa bogatie a vegetatiei.
Intaiul de mai a fost dumnezeiesc, primavara pli na de viata, gata sa inmaneze sceptrul verii seceratoare Muzica, imaginile, toata plasmuirea artistica a naturii poarta asupra-le pecetea artei adevarate si ori ginale. Toate emana maretie, un aer dumnezeiesc, izvorand o gratie de nedescris, care ne emotioneaza pro fund.
Ce frumos descrie marele Papadiamantis mare tia estetica a unei nopti pascale: i vita-de-vie salbatica, cu flori albe ca neaua, invesmantata in alb, izvoratoare de miresme, incolaci ta pe garduri, dalba si parfumata, praznuind invierea, iedera si caprifoiul, mladitele primaverii ce-si risipeste pletele binemirositoare peste tarini, toate isi revarsau mireasma in vazduhul noptiiDeasupra, pulberea argintie a stelelor se-mputina in inalturi, pe ce se ridica luna. Privighetoarea canta stins, in adancul padurii, iar huhurezul, neputand sa se ia la intre cere cu surata sa delicata, isi conteni o vreme boce tul .
Desigur, se prea poate ca si unele opere de arta create de om sa ne produca emotii estetice si sa ne inalte sufletul. Cu toate acestea, sunt mai prejos decat operele de arta ale naturii.
Sunt clipe cand roua diminetii, parfumul unei flori, covorul multicolor al unei livezi, cantul unei paseri, pasarile plonjand intr-un lac, o aripa deosebita, spicele valurile, murmurul unui paraias sau culorile marete ale zorilor sau ale apusului ne ridica existenta in sfere mai inalte, in spatiul unei bucurii si al unei paci profunde si negraite, in tara bucuriei depline . O bucurie desavarsita stapaneste mintea ce se ospa teaza din cunoasterea naturii , scrie Sfantul Nil.
Cine cunoaste estetica si canoanele sale va con stata ca in natura sunt respectate toate regulile este ticii, fiind aplicata intocmai fiecare regula a artei.
Linia dreapta, ce creeaza forme care inspira ceva dur, rigid si lipsit de gratie, nu este agreata din punct de vedere estetic. Lucrurile stau cu totul altfel in ceea ce priveste linia curba, care este linia frumusetii, intrand in compozitia adevaratelor opere de arta. Este stiut faptul ca Partenonul, frumoasa compozitie arhitecturala ce impodobeste Acropolele, isi datoreaza farmecul unic tocmai utilizarii liniei curbe. Sensibilitatea artistica a arhitectilor Ictinos si Callicrates, a facut ca nici o linie, nici din cele orizontale, nici din cele verticale, sa nu fie cu totul dreapta. Toa te au o curba abia sesizabila ce da impresia ca nimic din acest templu urias, cu cele patruzeci si sase de coloane dorice, nu este greoi si apasator ci, dimpotri va, usor.
Care din plajele Greciei sunt celebre pentru fru musetea lor? De buna seama, cele dantelate, adica cele taiate in linii curbe.
In lumea vegetala, dar si in cea animala, care reprezinta o mare opera de arta, stapaneste peste tot linia curba.
Daca, de exemplu, analizam roadele plantelor, nicaieri nu vom intalni linia dreapta. Smochinele, pe rele, bananele, castanele, castravetii, fasolea, lintea, graul peste tot linii curbe.
Acelasi lucru il intalnim si la toate organismele animale. Sa presupunem ca avem in fata un cal fru mos. Vom vedea ca toata suprafata corpului sau este curbata. Sa ne gandim putin si la dragalasii delfini, care sunt alcatuiti tot din linii curbe.
Iar unghiile oamenilor, pe care femeile cochete le vopsesc, spre a le face mai vizibile si mai impresionante, sunt tot curbate si ca forma si ca suprafata.
De asemenea sunt foarte des intalnite cercurile si sferele, care sunt inrudite cu linia curba.
In ce priveste forma fructelor visine, cirese, corcoduse, boabe de strugure, pepeni verzi sau gal beni si atatea altele este evidenta forma sferica, ce le confera o vadita gratie estetica. Ce lipsite de far mec ar fi fost daca erau cubice! Ce-ar fi fost sa mancam pepeni asemanatori cu niste cutii!Forma circulara caracterizeaza si foarte multe flori, cum sunt margaretele, floarea soarelui sau cri zantemele De obicei, petalele florilor sunt dispuse in forma circulara.
Daca taiem o creanga sau trunchiul unui copac, putem vedea niste inele ce alcatuiesc cercuri concen trice, din care putem deduce varsta arborelui.
De asemenea, irisul si pupila ochiului, care ade sea ne fac sa ne minunam de frumusetea lor, atat la om, cat si la pasari, pesti si alte animale, ce altceva sunt, daca nu niste cercuri desavarsite!In toate operele creatiei este des intalnita sime tria. Nu mai trebuie sa spunem in ce masura contri buie la valoarea estetica a unui lucru, fiindca este de la sine inteles, fiecare dintre noi stiind prea bine ca asa stau lucrurile.
Inchipuiti-va cum ar fi omul, daca ar avea un ochi mai sus si unul mai jos, in conditiile in care lipsa simetriei inseamna, implicit, o imagine urata si dezgustatoare.
Tocmai de aceea, remarcam cu usurinta belsugul simetriei revarsat asupra celor create de Dumnezeu.
Cata simetrie constatam, in momentul in care o pasare...
Prima reprezinta o scoica impresionanta din Marea Cretei, destul de ciudata, lunga de 17 cm, cu spirale impodobite cu mici boabe. A doua etaleaza cu loarea minunata si frumusetea pielii unei soparle. A treia fotografie infatiseaza o omida pe creanga unui copac, de o frumusete fermecatoare. Contrastul dintre petele albe si galbenul si rosul corpului sunt minuna te. In a patra fotografie vedem o floare splendida, sub care scrie Acest crin minunat cu flori atarnate rosu-portocalii, creste doar in Grecia. Cunoscut in Evia, Thessalia si Peloponez. Se numeste lilium chalcedo-nicum . A cincea fotografie infatiseaza o ciuperca foarte frumoasa, colorata mai mult in rosu, iar a sasea o floare minunata, dar ciudata ca forma, asemanatoa re unei albine, sub care sta scris: orhidee planta delicata de culoare albastra si rosie .
Daca privim fie si o singura data aceste cateva imagini, este de ajuns ca sa ne impartasim din neintre cutul mestesug ce se distinge in aceste creatii, amintindu-ne unul din versurile poetului nostru national: Farmec si vis e natura, in frumusete si gratie In tinerete obisnuiam sa citesc opere ale unor mari scriitori, copiind unele fragmente mai deosebite. De vreme ce vorbim despre incantatoarea frumusete a naturii, se cade sa-l citez pe Victor Hugo: La pranz mii de fluturi albi zburau acolo si, intr-adevar, era o priveliste dumnezeiasca sa-i privesti invartejindu-se ca fulgii de nea Soarele aurea, inflacara si impur pura lalelele, ce semanau astfel cu chipurile schim batoare ale unei flacari transformate inflori Vantul cioplea valuri prin frunzisul falnicilor castani Natura benchetuia. Creatia sedea la masa. Doua fete de masa fusesera asternute: una albastra, pe cer, si alta verde pe pamant. Soarele lumina crugul ceru lui, iar Dumnezeu lua pranzul Doar un mare scriitor poate descrie cum se cu vine maretia si frumusetea naturii.
Un prieten scriitor nota undeva: Adierea vantului prin padure parea ca atinge corzile unui instru ment nevazut ce canta o melodie delicata glasuind ne mijlocit sufletului De asemenea, inimitabilul Papadiamantis, care imbina in chip de neegalat cucernicia cu mestesugul literar, ne-a lasat in proza sa fragmente alese despre frumusetile naturii.
Iata cum ne prezinta intr-una din scrierile sale neasemuita frumusete a zilei de intai mai: Au depasit deja ingusta trecere, ajungand in campia reavana, presarata cu flori. Un parfum imba tator se ridica din nenumaratele flori, iar gardurile viilor erau verzi de vita salbatica, caprifoi si tufisuri tepoase.
Ogoarele pareau sangerii sub primele raze ale soarelui, revarsate asupra miilor de maci. La fel au inflorit romanita, clopoteii si nalba. Stelutele si gal benelele isi itesc cu timiditate capsoarele delicate in mijlocul mandrului belsug al macilor, simbolizand sangele fierbinte al verii.
Floricele nestiute, ierburi inspicate, sparanghel tepos, crengute si altele, se amesteca in necuprinsa bogatie a vegetatiei.
Intaiul de mai a fost dumnezeiesc, primavara pli na de viata, gata sa inmaneze sceptrul verii seceratoare Muzica, imaginile, toata plasmuirea artistica a naturii poarta asupra-le pecetea artei adevarate si ori ginale. Toate emana maretie, un aer dumnezeiesc, izvorand o gratie de nedescris, care ne emotioneaza pro fund.
Ce frumos descrie marele Papadiamantis mare tia estetica a unei nopti pascale: i vita-de-vie salbatica, cu flori albe ca neaua, invesmantata in alb, izvoratoare de miresme, incolaci ta pe garduri, dalba si parfumata, praznuind invierea, iedera si caprifoiul, mladitele primaverii ce-si risipeste pletele binemirositoare peste tarini, toate isi revarsau mireasma in vazduhul noptiiDeasupra, pulberea argintie a stelelor se-mputina in inalturi, pe ce se ridica luna. Privighetoarea canta stins, in adancul padurii, iar huhurezul, neputand sa se ia la intre cere cu surata sa delicata, isi conteni o vreme boce tul .
Desigur, se prea poate ca si unele opere de arta create de om sa ne produca emotii estetice si sa ne inalte sufletul. Cu toate acestea, sunt mai prejos decat operele de arta ale naturii.
Sunt clipe cand roua diminetii, parfumul unei flori, covorul multicolor al unei livezi, cantul unei paseri, pasarile plonjand intr-un lac, o aripa deosebita, spicele valurile, murmurul unui paraias sau culorile marete ale zorilor sau ale apusului ne ridica existenta in sfere mai inalte, in spatiul unei bucurii si al unei paci profunde si negraite, in tara bucuriei depline . O bucurie desavarsita stapaneste mintea ce se ospa teaza din cunoasterea naturii , scrie Sfantul Nil.
Cine cunoaste estetica si canoanele sale va con stata ca in natura sunt respectate toate regulile este ticii, fiind aplicata intocmai fiecare regula a artei.
Linia dreapta, ce creeaza forme care inspira ceva dur, rigid si lipsit de gratie, nu este agreata din punct de vedere estetic. Lucrurile stau cu totul altfel in ceea ce priveste linia curba, care este linia frumusetii, intrand in compozitia adevaratelor opere de arta. Este stiut faptul ca Partenonul, frumoasa compozitie arhitecturala ce impodobeste Acropolele, isi datoreaza farmecul unic tocmai utilizarii liniei curbe. Sensibilitatea artistica a arhitectilor Ictinos si Callicrates, a facut ca nici o linie, nici din cele orizontale, nici din cele verticale, sa nu fie cu totul dreapta. Toa te au o curba abia sesizabila ce da impresia ca nimic din acest templu urias, cu cele patruzeci si sase de coloane dorice, nu este greoi si apasator ci, dimpotri va, usor.
Care din plajele Greciei sunt celebre pentru fru musetea lor? De buna seama, cele dantelate, adica cele taiate in linii curbe.
In lumea vegetala, dar si in cea animala, care reprezinta o mare opera de arta, stapaneste peste tot linia curba.
Daca, de exemplu, analizam roadele plantelor, nicaieri nu vom intalni linia dreapta. Smochinele, pe rele, bananele, castanele, castravetii, fasolea, lintea, graul peste tot linii curbe.
Acelasi lucru il intalnim si la toate organismele animale. Sa presupunem ca avem in fata un cal fru mos. Vom vedea ca toata suprafata corpului sau este curbata. Sa ne gandim putin si la dragalasii delfini, care sunt alcatuiti tot din linii curbe.
Iar unghiile oamenilor, pe care femeile cochete le vopsesc, spre a le face mai vizibile si mai impresionante, sunt tot curbate si ca forma si ca suprafata.
De asemenea sunt foarte des intalnite cercurile si sferele, care sunt inrudite cu linia curba.
In ce priveste forma fructelor visine, cirese, corcoduse, boabe de strugure, pepeni verzi sau gal beni si atatea altele este evidenta forma sferica, ce le confera o vadita gratie estetica. Ce lipsite de far mec ar fi fost daca erau cubice! Ce-ar fi fost sa mancam pepeni asemanatori cu niste cutii!Forma circulara caracterizeaza si foarte multe flori, cum sunt margaretele, floarea soarelui sau cri zantemele De obicei, petalele florilor sunt dispuse in forma circulara.
Daca taiem o creanga sau trunchiul unui copac, putem vedea niste inele ce alcatuiesc cercuri concen trice, din care putem deduce varsta arborelui.
De asemenea, irisul si pupila ochiului, care ade sea ne fac sa ne minunam de frumusetea lor, atat la om, cat si la pasari, pesti si alte animale, ce altceva sunt, daca nu niste cercuri desavarsite!In toate operele creatiei este des intalnita sime tria. Nu mai trebuie sa spunem in ce masura contri buie la valoarea estetica a unui lucru, fiindca este de la sine inteles, fiecare dintre noi stiind prea bine ca asa stau lucrurile.
Inchipuiti-va cum ar fi omul, daca ar avea un ochi mai sus si unul mai jos, in conditiile in care lipsa simetriei inseamna, implicit, o imagine urata si dezgustatoare.
Tocmai de aceea, remarcam cu usurinta belsugul simetriei revarsat asupra celor create de Dumnezeu.
Cata simetrie constatam, in momentul in care o pasare...
