Sa lasam gandurile sa se duca spre slabanogul, a carui tamaduire minunata este istorisita in Sfanta Evanghelie de astazi: un om, peste care suferinta apasa greu, de 38 de ani, dar care nadajduise mereu, an dupa an, ca se va afla vreun semen al sau, un om sanatos, ca sa-l arunce la vreme potrivita in []Sa lasam gandurile sa se duca spre slabanogul, a carui tamaduire minunata este istorisita in Sfanta Evanghelie de astazi: un om, peste care suferinta apasa greu, de 38 de ani, dar care nadajduise mereu, an dupa an, ca se va afla vreun semen al sau, un om sanatos, ca sa-l arunce la vreme potrivita in apa tamaduitoare a lacului Vitezda. Dar timp de 38 de ani nu se gasise nimeni care sa implineasca dorinta fierbinte a slabanogului. Nu ne purtam oare si noi asemenea celor ce trecusera de atatea ori nepasatori pe langa sarmanul bolnav? Cand suntem sanatosi cand nicio mahnire nu impovareaza inimile noastre, nu uitam oare si noi pe atatia altii, semeni ai nostri, care ar putea scapa de suferinte, cu sprijinul nostru?An dupa an, slabanogul vazuse si se incredintase ca nadejdea lui in ajutorul semenilor se dovedeste desarta. Dar el nu se manie, nu blesteama, nu osandeste pe nimeni. In sufletul sau se aprinde flacara vie a unei nadejdi mai luminoase: nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu. i izbavirea de la Domnul nu intarzie sa vina. Iisus se apropie de el si dupa ce cunoaste dorinta lui puternica de a se tamadui. Ii spune: Ridica-te, ia-ti patul tau si umbla . i slabanogul dobandeste indata sanatatea dupa care nazuise fara incetare vreme de 38 de ani. Nu este aceasta o dovada ca niciodata nu se cuvine a pierde nadejdea in indurarea lui Dumnezeu?Nu gasim noi oare, in cuvantul Sfintei Evanghelii,...