Sf.

Teofan Zavoratul [Rom. 12, 6-14; Mt. 9, 1-8]. Domnul iarta pacatele slabanogului. Acesta ar fi fost un prilej de bucurie; dar mintea vicleana a carturarilor invatati spune: Omul acesta huleste . Chiar si dupa ce a urmat minunea vindecarii slabanogului, intarind acest adevar mangaietor pentru noi, ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele , []Sf.

Teofan Zavoratul [Rom. 12, 6-14; Mt. 9, 1-8]. Domnul iarta pacatele slabanogului. Acesta ar fi fost un prilej de bucurie; dar mintea vicleana a carturarilor invatati spune: Omul acesta huleste . Chiar si dupa ce a urmat minunea vindecarii slabanogului, intarind acest adevar mangaietor pentru noi, ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele , poporul a dat slava lui Dumnezeu, dar despre carturari nu se spune nimic, pesemne fiindca si in fata minunii urzeau oarecare intrebari viclene. Mintea lipsita de credinta e o uneltitoare: naste intruna banuieli viclene si urzeste hule asupra tuturor lucrurilor privitoare la credinta. Ba nu crede in minuni, ba cere o minune invederata; dar cand aceasta i se da, indatorand-o sa se plece credintei, nu se rusineaza sa se dea in laturi, talcuind stramb lucrarile cele minunate ale lui Dumnezeu. La fel se poarta si fata de dovezile asupra adevarului dumnezeiesc, iar dovezi ii aduc atat experienta, cat si ratiunea, destul de puternice si de numeroase, dar si pe acestea le acopera cu indoiala. Ia la bani marunti tot ce insira ea si ai sa vezi ca toate sunt numai viclenie, chiar daca in gura ei par desteptaciuni ; astfel ajungi, fara sa vrei, la concluzia ca asa-zisa inteligenta si viclenia sunt unul si acelasi lucru, in taramul credintei, Apostolul graieste: Noi avem mintea lui Hristos . Dar a cui minte e in afara taramului credintei? A celui viclean. Ca atare, viclenia a si devenit trasatura care il deosebeste.

Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an