Asa avea sa-l numeasca batranul Patriarh Iacob, mai inainte de a muri, pe fiul sau preaiubit Iosif, pe care l-a reintalnit, dupa multi ani, cu prilejul stramutarii in Egipt. Cine oare dintre noi n-a lacrimat citind in capitolele Facerii (37-50) zbuciumata si minunata istorie a dreptului Iosif si n-a plans impreuna cu el si cu []Asa avea sa-l numeasca batranul Patriarh Iacob, mai inainte de a muri, pe fiul sau preaiubit Iosif, pe care l-a reintalnit, dupa multi ani, cu prilejul stramutarii in Egipt. Cine oare dintre noi n-a lacrimat citind in capitolele Facerii (37-50) zbuciumata si minunata istorie a dreptului Iosif si n-a plans impreuna cu el si cu fratii sai, atunci cand li s-a descoperit acestora in Egipt? Sub panza apelor limpezi ale impresionantei relatari biblice, descoperim si contemplam in adancul albiei Revelatiei si inspiratiei, la acest inceput al Saptamanii Patimilor, profetica si stralucitoarea icoana a lui Hristos, zugravita de Duhul Sfant, prin cuvinte inspirate, vise talmacite si intamplari deosebite. Nascut in Mesopotamia (Facere 30, 22-25) ca rod al iubirii dintre parintii sai Iacob si Rahila; ajuns in Canaan si ramas orfan de mama, dupa moartea Rahilei la nasterea lui Veniamin; dreptul Iosif este vandut de catre fratii sai, la varsta de saptesptezece ani, in Egipt, unde va trai pana la moartea sa, la varsta de o suta zece ani, mai intai in casa lui Putifar, apoi in temnita si in cele din urma ca al doilea dupa faraon, dupa ce a salvat pe egipteni si pe fratii sai de la foamete. Casatorit cu Asineta, fiica preotului Putifar din Iliopolis, dreptul Iosif a avut doi fii, pe Efraim si pe Manase, care, prin binecuvantarea cu mainile in semnul crucii de catre Iacob, se vor adauga celorlalte zece semintii ale lui Israel. In istoria biblica a dreptului Iosif prefigurare a lui Hristos avem sase vise talmacite si implinite: doua ale lui, unul al paharnicului si altul al pitarului si doua ale lui faraon insusi.

Visand insa Iosif un vis, l-a spus fratilor sai, zicandu-le: Ascultati visul ce am visat: Parca legam snopi in tarina si snopul meu parca s-a sculat si statea drept, iar snopii vostri s-au strans roata si s-au inchinat snopului meu (Facere 37, 5-7). Acest vis al lui Iosif avea sa se implineasca peste ani si ani, cand fratii lui, impinsi de foametea din Canaan, venind sa cumpere grau din Egipt, i s-au inchinat lui pana la pamant (Facere 42, 6). Atunci si-a adus aminte Iosif de visele sale, pe care le visase despre ei (Facere 42, 9). A doua oara, cel dintai vis al lui Iosif avea sa se implineasca prin Hristos si Invierea Lui: Iar cei unsprezece ucenici precum cele unsprezece stele din cel de-al doilea vis al lui Iosif au mers in Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus. i vazandu-L, I s-au inchinat, ei care se indoisera (Matei 28, 16-17). In al treilea rand, cel dintai vis al lui Iosif se va implini cu desavarsire la a doua venire a Domnului, cand orice ochi Il va vedea si-L vor vedea si cei ce L-au impuns; si se vor jeli din pricina Lui toate semintiile pamantului (Apocalipsa 1, 7). Snopul din visul lui Iosif, prefigurare a lui Hristos, era adunat din rodul celor sapte spice pline din visul lui faraon (Facere 41, 5) si din spicele adunate de moabiteanca Rut de pe urma seceratorilor (Rut 2, 7).

Hristos este snopul de grau din visul lui Iosif. Snopul de grau il reprezinta pe Iosif, iar pentru ca Iosif il preinchipuieste pe Hristos, si snopul din visul dreptului Il simbolizeaza pe Mantuitorul si mai ales Invierea Lui din morti si inchinarea Apostolilor, a Mironositelor si a intregii Biserici de la Cincizecime pana la Parusie. Snopul de grau din visul lui Iosif nu poate sta decat drept, in picioare, asa dupa cum L-a vazut Sfantul Arhidiacon si Intaiul Mucenic tefan stand de-a dreapta lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 7, 55-56). Prin urmare, visul dreptului Iosif are un caracter istoric, profetic, hristologic, euharistic si eshatologic. Hristos snopul de grau din visul lui Iosif sta de-a pururea drept in picioare, precum si in viziunea Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan primind inchinarea, slava si doxologia tuturor (Apocalipsa 1, 12-16; 4, 8-11). Pentru aceea Hristos iubea holdele de grau si le binecuvanta (Matei 12, 1; Ioan 4, 35). Dar si cele sapte spice frumoase si pline (Facere 41, 5) din visul lui faraon talcuit de Iosif ar putea fi, pe langa cei sapte ani de belsug din Egipt, si cele sapte daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11, 2-3), cele sapte candele ale candelabrului cu sapte brate din viziunea Profetului Zaharia (4, 2), cele sapte paini de la saturarea celor 4.000 de barbati (Matei 15, 36), cei sapte diaconi din Biserica primara (Faptele Apostolilor 6), cele sapte epistole sobornicesti din Noul Testament, cele sapte epistole din Apocalipsa (2-3), cele sapte Sfinte Taine ale Bisericii si cele sapte...