Pr. Ion Carciuleanu Sfanta noastra Biserica cheama astazi credinciosii sai drept marturie la un popas de sarbatoare care ne aduce aminte de sfarsitul ultimului Prooroc al Vechiului Testament si primul mucenic al Noului Testament: Sfantul Ioan Botezatorul, a carui taiere a capului o praznuim. Il pune inainte acum, ca de atatea ori peste an, []Pr. Ion CarciuleanuSfanta noastra Biserica cheama astazi credinciosii sai drept marturie la un popas de sarbatoare care ne aduce aminte de sfarsitul ultimului Prooroc al Vechiului Testament si primul mucenic al Noului Testament: Sfantul Ioan Botezatorul, a carui taiere a capului o praznuim. Il pune inainte acum, ca de atatea ori peste an, spre a-l darui bogat pilduitor oamenilor. Coborandu-l din cerul deschis vazului tuturor de pe iconostasul sfant, il apropie de toti cei ce-si indreapta pasii spre tinda Bisericii pana la reculegere duhovniceasca. Ca si celelalte sarbatori ale sfintilor si cea de azi are pentru noi un rost intreit: de cinstire a sfantului pentru credinta si faptele lui placute lui Dumnezeu; prilej pentru a-l ruga sa mijloceasca la Dumnezeu pentru iertarea si mantuirea noastra si de infatisare a vietii sfantului ca un model de urmat pentru noi. Pruncul pe care Zaharia preotul il numi Ioan dupa cuvantul ingerului, este strans legat de planul mantuirii omului dupa iconomia divina ce era din veac ascunsa si nici de ingeri cunoscuta . Chemarea lui a fost randuita de sus. El a plinit-o desavarsit. Viata Sfantul Ioan Botezatorul a fost o viata aspra de rugaciune, post si infranare si s-a sfarsit ca si vietile celor mai multi prooroci si sfinti prin moarte. El a facut legatura intre cele doua testamente. Intre cel vechi pe care l-a incheiat si intre cel nou pe care l-a inceput, mergand inaintea fetei lui Iisus. A pregatit calea Mantuitorului Hristos trezind in sufletele oamenilor din acele vremuri constiinta pacatului. A chemat pe oameni la botezul pocaintei, s-a invrednicit sa-L boteze pe Iisus si apoi i-a facut loc, zicand: Aceluia i se cade a creste, iar mie a ma micsora (Ioan 3, 30). Era un proroc aspru cu sine si aspru cu pacatul oriunde s-ar afla. A mustrat poporul, a mustrat si pe Irod Antipa, fara cautare la fata omului si fara crutare. i pentru aceea si-a atras dragostea poporului, dar si osanda lui Irod, care l-a inchis pentru ca-l mustra pentru Irodiada, femeia fratelui sau Filip, pe care Irod o luase de sotie. Acest glas de mustrare a infuriat-o pe Irodiada, care se vede descoperita si aruncata dispretului public. Ura ii intuneca mintea si cere lui Irod moartea lui Ioan. Dar Irod se arata las. Ca sa satisfaca totusi dorinta Irodiadei, fara a porni prea mult opinia publica, arunca pe Ioan in temnita. Era si aceasta o solutie, dar ea nu putea satisface setea de razbunare a Irodiadei, care pandeste orice prilej pentru a pierde pe Ioan. Prilejul i se ofera in ziua nasterii lui Irod, cand in fata invitatilor, Salomeea, fiica Irodiadei danseaza un dans care placu atat de mult lui Irod incat promite fetei ca-i va da orice va cere, pana la jumatatea regatului. Salomeea devine unealta urii mamei sale, cerandu-i lui Irod capul lui Ioan. i buzele fetei rostira: Vreau sa-mi dai indata pe tipsie capul lui Ioan Botezatorul (Luca 6, 25), cuvinte, care peste negura celor 20 de veacuri au ramas o dovada despre cruzimea sufletului cuprins de ura. i regele s-a mahnit adanc, dar pentru juramant si pentru cei ce sedeau cu el la masa, n-a vrut sa-i intristeze (Luca 6, 25) si astfel, sabia calaului desavarseste ceea ce ura unei femei a urzit cu atata sete de razbunare. Asa s-a sfarsit viata acestui mare proroc. Nimic nu l-a putut clatina, iar moartea i-a grabit incununarea de mare propovaduitor al adevarului si al imparatiei lui Dumnezeu. Sfantul Ioan nu si-a incheiat activitatea in slujba lui Dumnezeu acolo, pe...