Cum râde pe urmă dracul şi moartea de necazul şi pierzarea celor pe care i-au îmbătat.
Iata beatul cel care si-a omorat sotia. A ajuns in temnita grea. Dar si mai grea decat temnita sunt chinurile sufletesti ce le are. Ca si Cain din Biblie, ucigasul aude neincetat prin intunericul temnitei vocea sotiei sale: sotule draga, sotule draga, ce-ai facut? De ce ai omorat? De ce m-ai despartit de copii? Ori []Iata beatul cel care si-a omorat sotia. A ajuns in temnita grea. Dar si mai grea decat temnita sunt chinurile sufletesti ce le are. Ca si Cain din Biblie, ucigasul aude neincetat prin intunericul temnitei vocea sotiei sale: sotule draga, sotule draga, ce-ai facut? De ce ai omorat? De ce m-ai despartit de copii?Ori incotro si-ar intoarce ochii si privirile, el vede fiorosul topor si chipul sarmanei femei.
La fereastra temnitei iata se ivesc cei doi ortaci: dracul si moartea, care rad pe intrecute de suferintele ucigasului. Ucigasul sta si se uita la ei lung si speriat. Ii cunoaste. Sunt cei ce i-au masurat bautura si i-au facut curaj la baut. Acum numai i se dezleaga ochii si intelege totul Dar acum e prea tarziu.
Asa s-a gatat istoria celor 3 prieteni care au apucat cu carciuma si bautura; si asa se gata si azi istoria celor mai multi betivi (temnitele sunt cele mai graitoare dovezi).
Plang sotiile din pricina barbatilor betivi, plang copiii lor, plange si sufletul betivilor, numai dracul si moartea rad si se veselesc.
Cetitorule! Nu te increde in aceea ca tu bei, dar nu esti betiv. O singura betie iti poate aduce pieire sufleteasca si trupeasca. Eu am cunoscut la tara un om foarte bland. N-avusese in viata lui cu nimeni nimic. Ispita l-a bagat odata la carciuma; s-a imbatat; s-a luat la cearta cu un vecin; l-a omorat si zace si azi in temnita blestemand clipa in care s-a bagat la birt.
Doi morti am vazutUn lucru jalnic am vazut odata la tara. Un biet om murise fara veste in drum. Suferea cu inima si moartea l-a ajuns in drum. Il plangeau cu jale mare copii si sotia. i se rupea inima de durere auzind strigate ca aceste: tata draga, scoala-te! Sotule draga, de ce m-ai lasat? Dar totul era in zadar. Omul murise. El nu mai auzea plansul si tanguirea scumpilor lui.
Tot in aceeasi zi, am vazut un astfel de mort . Inauntrul unei carciumi, o femeie cu trei copilasi mici isi chema barbatul acasa. Femeia plangea, copiii plangeau dar omul statea ticalosit la masa de baut. Parca nici n-auzea, nici nu vedea nimic. Bietii copilasi tremurau de frig si foame, dar tatal lor statea parca intepenit si ticalosit langa masa...
La fereastra temnitei iata se ivesc cei doi ortaci: dracul si moartea, care rad pe intrecute de suferintele ucigasului. Ucigasul sta si se uita la ei lung si speriat. Ii cunoaste. Sunt cei ce i-au masurat bautura si i-au facut curaj la baut. Acum numai i se dezleaga ochii si intelege totul Dar acum e prea tarziu.
Asa s-a gatat istoria celor 3 prieteni care au apucat cu carciuma si bautura; si asa se gata si azi istoria celor mai multi betivi (temnitele sunt cele mai graitoare dovezi).
Plang sotiile din pricina barbatilor betivi, plang copiii lor, plange si sufletul betivilor, numai dracul si moartea rad si se veselesc.
Cetitorule! Nu te increde in aceea ca tu bei, dar nu esti betiv. O singura betie iti poate aduce pieire sufleteasca si trupeasca. Eu am cunoscut la tara un om foarte bland. N-avusese in viata lui cu nimeni nimic. Ispita l-a bagat odata la carciuma; s-a imbatat; s-a luat la cearta cu un vecin; l-a omorat si zace si azi in temnita blestemand clipa in care s-a bagat la birt.
Doi morti am vazutUn lucru jalnic am vazut odata la tara. Un biet om murise fara veste in drum. Suferea cu inima si moartea l-a ajuns in drum. Il plangeau cu jale mare copii si sotia. i se rupea inima de durere auzind strigate ca aceste: tata draga, scoala-te! Sotule draga, de ce m-ai lasat? Dar totul era in zadar. Omul murise. El nu mai auzea plansul si tanguirea scumpilor lui.
Tot in aceeasi zi, am vazut un astfel de mort . Inauntrul unei carciumi, o femeie cu trei copilasi mici isi chema barbatul acasa. Femeia plangea, copiii plangeau dar omul statea ticalosit la masa de baut. Parca nici n-auzea, nici nu vedea nimic. Bietii copilasi tremurau de frig si foame, dar tatal lor statea parca intepenit si ticalosit langa masa...
