In Faptele Apostolilor capitolul 20, versetul 1, Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, relateaza un eveniment din misiunea crestina pe care Sfantul Apostol Pavel l-a petrecut: Iar dupa ce a incetat zarva, Pavel si-a chemat ucenicii si le-a dat sfaturi; si dupa ce si-a luat ramas-bun, a iesit sa mearga in Macedonia. Pentru mine []In Faptele Apostolilor capitolul 20, versetul 1, Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, relateaza un eveniment din misiunea crestina pe care Sfantul Apostol Pavel l-a petrecut: Iar dupa ce a incetat zarva, Pavel si-a chemat ucenicii si le-a dat sfaturi; si dupa ce si-a luat ramas-bun, a iesit sa mearga in Macedonia. Pentru mine acest verset ma lamureste, a cata oara, de necesitatea crearii conditiilor necesare rugaciunii si convorbirilor duhovnicesti, desi corect ar fi sa spunem a intregii noastre activitati pamantesti. Da ! Sa nu ne repezim sa vorbim. Da ! Sa ne repezim sa ne rugam inainte de a vorbi . Da ! Sa ne rugam in timp ce vorbim. Este posibil oare ? Am cunoscut si exista printre noi aceste suflete care rugandu-se permanent, tot procesul lor de comunicare este sub auspiciile / prezenta starii de veghe a ceea ce gandesc si afirma ca fiind produsul rugaciunii neincetate. Tare minunata este aceasta stare ! Eu imi doresc sa ies din zarva, balciul mintii mele pentru a putea deveni cu adevarat un om duhovnicesc . Tu ce zici ? Te indemn sa ma pomenesti prin intermediul acestei rugaciuni : Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale, miluieste pe robul Tau Constantin Preotul pacatosul! Vreau sa sti ca si eu am sa fac asemeni pentru toti cei care vor indrazni sa imi sara in ajutor . Amin Doamne slava Tie ! Parintele Onu Constantin