El a murit pentru pãcatele noastre!
In jurul Domnului se aflau doua feluri de oameni: cei de-a stanga, care s-au ridicat impotriva Sa, cu hule, cu injurii, cu ciocane si cuie, ceradu-I rastignirea; ceilalti, de-a dreapta, erau cei vindecati si iertati de pacate saracii, mironositele femei si apostolii, care L-au urmat indeaproape pretutindeni.
Tot drumul Calvarului Mantuitorului nostru a fost plin de batjocuri, loviri si scuipari pana pe Golgota. Traditia ne spune ca numai Veronica a alergat in graba, ca sa-I stearga Fata plina de sudori si sange, cu o mahrama curata! i i-a ramas Chipul Lui zugravit pentru totdeauna in suflet, datorita faptei sale. Pe umerii Sai au lasat urme adanci Crucea Pacatelor omenirii intregi.
Incepand cu ale iudeilor de atunci si pana la ale crestinilor de astazi! El, Creatorul omului, Intelepciunea Tatalui, a platit Pretul Rascumpararii tuturora, in cel mai josnic fel.
Insa Domnul Iisus a tacut in fata celor de atunci, cum tace si in fata hulelor si scuiparilor celor de astazi!La Ceasul Rastignirii pe Crucea Golgotei, s-a atins apogeul rautatii omenesti, prin care diavolul a incercat toate metodele perfide, sa impiedice rascumpararea omului din pacat. Dar Domnul Iisus, Care a venit pe pamant sa implineasca Voia Tatalui, printr-o ascultare deplina, a spus: Tata, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac! i i-a dat Duhul. Bucurosi ca au scapat de Acest Nazarinean, Care era considerat de popor Imparatul iudeilor, si satisfacuti pentru implinirea planurilor lor diabolice, Ana, Caiafa si sinedriul iudeilor au plecat acasa...