Înaltpreasfintitul Părinte LAURENTIU, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului – Pastorală la Învierea Domnului
Invierea Domnului bucuria vietii viitoare LAURENTIU, DIN MILA LUI DUMNEZEU, ARHIEPISCOP AL SIBIULUI SI MITROPOLIT AL ARDEALULUI Iubitului nostru cler, cinului monahal si drept-credinciosilor crestini, har, mila si pace de la Dumnezeu, iar de la noi, arhieresti binecuvantari! Sa intram toti in bucuria Domnului nostru, sa gustam toti din ospatul credintei si sa []Invierea Domnului bucuria vietii viitoare LAURENTIU,DIN MILA LUI DUMNEZEU,ARHIEPISCOPAL SIBIULUI SI MITROPOLIT AL ARDEALULUIIubitului nostru cler, cinului monahal si drept-credinciosilor crestini, har, mila si pace de la Dumnezeu, iar de la noi, arhieresti binecuvantari!Sa intram toti in bucuria Domnului nostru, sa gustam toti din ospatul credintei si sa ne impartasim toti din bogatia bunatatii! [1]Iubiti credinciosi, Hristos a inviat!Ne-a ajutat Preabunul Dumnezeu si in acest an sa ajungem la slavitul si luminosul praznic al Sfintei Invieri! In fiecare an, in aceasta noapte sfanta, la intonarea solemnului imn de biruinta: Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand , sufletele noastre sunt patrunse de un fior sfant si de darul iubirii jertfelnice mantuitoare, randuite, pentru noi, de pronia divina. Nici un alt fapt din viata noastra, nici un alt eveniment nu aduce in inimile noastre atata bucurie, usurare, nadejde si fericire. Traim in aceasta zi bucuria Invierii ca pe una mai presus de lume, ca pe o bucurie mai presus de toate bucuriile acestei vieti trecatoare. Pastile, cea mai importanta sarbatoare a Bisericii, este taina vietii noastre de crestini, caci, fara sa fim participanti la evenimentele istorice petrecute acum 2000 de ani, noi totusi gustam din bucuria adusa lumii de Patimirile, Moartea si Invierea Mantuitorului Hristos. Aceasta este fericirea tainica a vietii noastre, aceasta este mangaierea si nadejdea slavei viitoare si trairea nemuririi noastre.
In fiecare an, in cuvantul nostru pastoral am incercat sa descifram impreuna in ce consta taina aceasta mare a sarbatorii Invierii si am insistat asupra unui aspect pe care l-am considerat important pentru intelegerea semnificatiei acestui Praznic imparatesc. Anul acesta vom incerca sa descriem si sa intelegem mai bine ce este bucuria noastra pascala, de unde vine ea, cui se datoreaza ea si cum putem noi sa ne impartasim mai cu adevarat de ea, dupa cum suntem indemnati prin frumoasele compozitii imnografice ale Penticostarului.
Iubiti credinciosi,In traditia crestineasca a poporului nostru, sarbatoarea Invierii este cel mai important eveniment al anului bisericesc, fiindca, astazi, dupa cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur rostit la acest praznic, toti suntem asteptati la Cina de bucurie a lui Hristos, cei care am postit si cei care nu am postit, cei care am fost mereu la biserica si cei care nu am reusit sa o facem. Astazi, toti suntem primiti in atmosfera de bucurie a Bisericii si, astazi, cu totii putem sa cantam cantarile de biruinta ale slujbei pascale. Din aceasta bogatie a imnografiei noastre suntem incredintati ca bucuria noastra este bucuria celei mai mari biruinte, si anume a biruintei Mantuitorului asupra pacatului, asupra diavolului si asupra mortii. Iar bucuria noastra vine de la Hristos, caci El nu a fost biruitor pentru Sine, ci pentru noi. Biruinta Lui nu L-a facut pe El mai mare sau mai viu sau mai bogat, ci pe noi ne-a facut astfel mai bogati. Biruinta Lui nu este egoism, ci dragoste, nu este stapanire, ci daruire. Domnul cel inviat ne daruieste fiecaruia dintre noi aceasta mare biruinta a Lui si noi o gustam, ne impartasim de ea cand participam la fiecare Sfanta Liturghie din cursul anului bisericesc, si in mod special la Liturghia acestei sfinte zile, numita de Sfantul Ioan Damaschin, in Canonul Invierii, una a sambetelor, Imparateasa si Doamna, al praznicelor Praznic si sarbatoare a sarbatorilor [2].
Important este pentru noi sa retinem un fapt deosebit. Noi participam la viata Bisericii nu pentru a ne intalni cu trecutul, pentru a comemora liturgic evenimente din viata Mantuitorului, ci pentru a intra in comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos si pentru a trece, asa cum El a trecut, de la moarte la viata, de pe pamant la cer, de la bucuriile trecatoare ale lumii acesteia la bucuriile vietii vesnice din Imparatia cerurilor. Trecerea aceasta ne aduce bucurie, si nu orice bucurie, ci bucuria pe care El ne-o daruieste, asa cum a facut-o cu ucenicii Sai, carora le-a promis ca: voi veni si va voi lua la Mine, ca sa fiti si voi unde sunt Eu (In 14, 3) si ca: iarasi va voi vedea si se va bucura inima voastra si bucuria voastra nimeni nu o va lua de la voi (In 16, 22).
Sarbatoarea Invierii Domnului este numita si Pasti, termen care vine din limba ebraica si inseamna trecere. Evreii praznuiau bucuria unei treceri minunate, geografice, fizice prin Marea Rosie si a intrarii lor sub povatuirea lui Moise in pamantul fagaduintei. Noi insa sarbatorim bucuria unei alte treceri, a unei treceri tainice, nevazute, pe care o facem impreuna cu Mantuitorul de la moarte la viata, de la cele trecatoare la cele vesnice, asa cum cantam in cantarile Invierii. Bucuria noastra nu vine din rememorarea trecutului, ci din saltul, din trecerea pe care o putem face uniti cu Mantuitorul din lumea aceasta plina de dureri si necazuri spre o...
In fiecare an, in cuvantul nostru pastoral am incercat sa descifram impreuna in ce consta taina aceasta mare a sarbatorii Invierii si am insistat asupra unui aspect pe care l-am considerat important pentru intelegerea semnificatiei acestui Praznic imparatesc. Anul acesta vom incerca sa descriem si sa intelegem mai bine ce este bucuria noastra pascala, de unde vine ea, cui se datoreaza ea si cum putem noi sa ne impartasim mai cu adevarat de ea, dupa cum suntem indemnati prin frumoasele compozitii imnografice ale Penticostarului.
Iubiti credinciosi,In traditia crestineasca a poporului nostru, sarbatoarea Invierii este cel mai important eveniment al anului bisericesc, fiindca, astazi, dupa cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur rostit la acest praznic, toti suntem asteptati la Cina de bucurie a lui Hristos, cei care am postit si cei care nu am postit, cei care am fost mereu la biserica si cei care nu am reusit sa o facem. Astazi, toti suntem primiti in atmosfera de bucurie a Bisericii si, astazi, cu totii putem sa cantam cantarile de biruinta ale slujbei pascale. Din aceasta bogatie a imnografiei noastre suntem incredintati ca bucuria noastra este bucuria celei mai mari biruinte, si anume a biruintei Mantuitorului asupra pacatului, asupra diavolului si asupra mortii. Iar bucuria noastra vine de la Hristos, caci El nu a fost biruitor pentru Sine, ci pentru noi. Biruinta Lui nu L-a facut pe El mai mare sau mai viu sau mai bogat, ci pe noi ne-a facut astfel mai bogati. Biruinta Lui nu este egoism, ci dragoste, nu este stapanire, ci daruire. Domnul cel inviat ne daruieste fiecaruia dintre noi aceasta mare biruinta a Lui si noi o gustam, ne impartasim de ea cand participam la fiecare Sfanta Liturghie din cursul anului bisericesc, si in mod special la Liturghia acestei sfinte zile, numita de Sfantul Ioan Damaschin, in Canonul Invierii, una a sambetelor, Imparateasa si Doamna, al praznicelor Praznic si sarbatoare a sarbatorilor [2].
Important este pentru noi sa retinem un fapt deosebit. Noi participam la viata Bisericii nu pentru a ne intalni cu trecutul, pentru a comemora liturgic evenimente din viata Mantuitorului, ci pentru a intra in comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos si pentru a trece, asa cum El a trecut, de la moarte la viata, de pe pamant la cer, de la bucuriile trecatoare ale lumii acesteia la bucuriile vietii vesnice din Imparatia cerurilor. Trecerea aceasta ne aduce bucurie, si nu orice bucurie, ci bucuria pe care El ne-o daruieste, asa cum a facut-o cu ucenicii Sai, carora le-a promis ca: voi veni si va voi lua la Mine, ca sa fiti si voi unde sunt Eu (In 14, 3) si ca: iarasi va voi vedea si se va bucura inima voastra si bucuria voastra nimeni nu o va lua de la voi (In 16, 22).
Sarbatoarea Invierii Domnului este numita si Pasti, termen care vine din limba ebraica si inseamna trecere. Evreii praznuiau bucuria unei treceri minunate, geografice, fizice prin Marea Rosie si a intrarii lor sub povatuirea lui Moise in pamantul fagaduintei. Noi insa sarbatorim bucuria unei alte treceri, a unei treceri tainice, nevazute, pe care o facem impreuna cu Mantuitorul de la moarte la viata, de la cele trecatoare la cele vesnice, asa cum cantam in cantarile Invierii. Bucuria noastra nu vine din rememorarea trecutului, ci din saltul, din trecerea pe care o putem face uniti cu Mantuitorul din lumea aceasta plina de dureri si necazuri spre o...
