Am facut aceasta reteta de dragul unui titlu si al descrierii acestui preparat, pe un site francez: Direction lItalie avec cette recette facile et ensoleill e quest la focaccia. Parfaite picorer lors de lap ritif ou servir en guise daccompagnement tout au long du repas. Bien moelleuse, vous ne r sisterez pas ses saveurs dhuile dolives et de romarin.

Focaccia exista inca de pe vremea Romei antice, iar la origine se numea panis focacius si era o paine plata, coapta in vatra. De aici vine si numele acestei paini italiene, inrudita cu: lipia, pita, tortilla si fugazza, preparate similare din alte colturi ale lumii.

S-ar parea ca reteta de baza a focacciei ar fi de origine etrusca, sau din Grecia antica, iar in prezent ea se asociaza mai degraba cu bucataria Liguriei.

Asezonata, in general, cu: ulei de masline, sare si ierburi, focaccia este uneori umpluta/presarata cu: ceapa, branza, carne sau legume si seamana cu pizza, cand nu este chiar baza pentru acest preparat specific italian.

Am preparat aceasta focaccia dupa reteta gasita pe acel site francez, dar am intervenit foarte putin la unele cantitati si ingrediente, in conformitate cu obisnuintele si gusturile mele intr-ale gatitului.

In vasul pentru framantat se pune faina amestecata cu sare, iar in mijlocul ei, drojdia maruntita, zaharul si apa calda, adaugata putin cate putin. Dupa ce a fost incorporata intreaga cantitate de faina, se adauga uleiul de masline si se framanta cam 5 minute. Se lasa aluatul la dospit, la caldura, timp de 20 minute, acoperit cu un servet curat.

Dupa ce aluatul a crescut, se intinde o foaie (sau doua) si se pune pe hartia de copt din tava, unde se mai lasa sa creasca inca 15 minute.

Dupa ce aluatul a crescut se fac gauri in el, cu degetele.

Se amesteca uleiul de masline cu apa, pana ce rezulta o emulsie cu care se unge focaccia.

Se presara sare de Himalaya (sare de mare, sau sare grunjoasa de bucatarie) si apoi rozmarin macinat. Se lasa focaccia, astfel unsa, la dospit inca 15 minute, dupa care se da la cuptorul preincalzit, pentru 15 minute, la o temperatura de 200 C.

La framantat, aveti grija ca drojdia sa nu ajunga in contact direct cu sarea. In caz contrar, aluatul va creste foarte greu. Zaharul va ajuta drojdia ca sa creasca. Aluatul trebuie sa stea la dospit intr-un loc calduros, ferit de curentii de aer rece. Daca doriti o focaccia moale si pufoasa, din aceasta cantitate de aluat faceti o singura bucata, mai groasa. Daca va place focaccia mai subtire si crocanta, atunci puteti face doua bucati, din aceeasi cantitate de aluat. In loc de sare de Himalaya, puteti folosi sare grunjoasa de bucatarie, sau sare de mare. Puteti folosi atat rozmarin verde, cat si rozmarin uscat. Este bine sa macinati rozmarinul uscat, ca sa nu fie prea aspru, la mancare.