Cu ani si ani in urma faceam niste cornulete foarte bune, moi si foarte pufoase din cartea Sandei Marin. Mi-am reamintit de ele si am cautat reteta, am gasit-o si am transformat-o putin de tot ca sa o pot pregati si in perioada postului. Deci, am dat ingredientele modificate dar cantitatile au ramas la fel ca si in carte (inclusiv titlul retetei, dar fara informatia din paranteza). Se cerne faina intr-un castron. Se amesteca cu zaharul, sarea plus vanilina daca folositi, coaja de portocala sau lamaie. Drojdia se amesteca cu un varf de lingurita de zahar si o lingurita de faina, se adauga apa calda deasupra sa obtinem un aluat foarte moale, se acopera si se lasa la dospit. Dupa ce a dospit drojdia, facem loc in mijlocul fainii si turnam acolo, plamadeala. Laptele de cocos cald (soia/migdale depinde de care folositi) se amesteca cu uleiul, romul si esenta de vanilie (daca folositi lichid si nu pulbere). Se framanta un aluat moale. Dupa omogenizare, se aseaza intr-un castron, se acopera cu folie alimentara, apoi cu un prosop si se aseaza intr-un loc ferit de curenti de aer rece si sa lasa la dospit. Cand si-a dublat volumul se indeparteaza prosopul si folia alimentara, se rastoarna pe un blat de lucru de lemn (e indicat pentru a pastra caldura in aluat) si se framanta 1 minut pentru omogenizare. Se imparte apoi in 5 bucati (sau 6, cum am facut eu ca sa imi iasa cornuletele putintel mai micute) se intinde o suprafata rotunda, se taie in 8 felii triunghiulare. Pe fiecare felie se aseaza gemul dorit si se ruleaza in forma de cornulet. Inainte de a aseza gemul de felia de aluat, cu degetele intindem de varful feliei, iar partea lata a ei o crestam putin, apoi trecem la umplut si rulat. Asezam cornuletele pe tava de copt si le ungem cu laptele (a doua cantitate prevazuta in reteta) amestecat cu miere si incalzit putin. Asezam tava in cuptorul incalzit la foc moale (350F /180C) si coacem pana prind o crusta aurie. Avem grija sa nu depasim momentul asta pentru ca nu vom mai avea cornulete moi si pufoase ci vom avea unele crocante si tari. Deci culoarea trebuie sa fie aurie, nu aramie.

Cu ani si ani in urma faceam niste cornulete foarte bune, moi si foarte pufoase din cartea Sandei Marin. Mi-am reamintit de ele si am cautat reteta, am gasit-o si am transformat-o putin de tot ca sa o pot pregati si in perioada postului. Deci, am dat ingredientele modificate dar cantitatile au ramas la fel ca si in carte (inclusiv titlul retetei, dar fara informatia din paranteza). Se cerne faina intr-un castron. Se amesteca cu zaharul, sarea plus vanilina daca folositi, coaja de portocala sau lamaie. Drojdia se amesteca cu un varf de lingurita de zahar si o lingurita de faina, se adauga apa calda deasupra sa obtinem un aluat foarte moale, se acopera si se lasa la dospit. Dupa ce a dospit drojdia, facem loc in mijlocul fainii si turnam acolo, plamadeala. Laptele de cocos cald (soia/migdale depinde de care folositi) se amesteca cu uleiul, romul si esenta de vanilie (daca folositi lichid si nu pulbere). Se framanta un aluat moale. Dupa omogenizare, se aseaza intr-un castron, se acopera cu folie alimentara, apoi cu un prosop si se aseaza intr-un loc ferit de curenti de aer rece si sa lasa la dospit. Cand si-a dublat volumul se indeparteaza prosopul si folia alimentara, se rastoarna pe un blat de lucru de lemn (e indicat pentru a pastra caldura in aluat) si se framanta 1 minut pentru omogenizare. Se imparte apoi in 5 bucati (sau 6, cum am facut eu ca sa imi iasa cornuletele putintel mai micute) se intinde o suprafata rotunda, se taie in 8 felii triunghiulare. Pe fiecare felie se aseaza gemul dorit si se ruleaza in forma de cornulet. Inainte de a aseza gemul de felia de aluat, cu degetele intindem de varful feliei, iar partea lata a ei o crestam putin, apoi trecem la umplut si rulat. Asezam cornuletele pe tava de copt si le ungem cu laptele (a doua cantitate prevazuta in reteta) amestecat cu miere si incalzit putin. Asezam tava in cuptorul incalzit la foc moale (350F /180C) si coacem pana prind o crusta aurie. Avem grija sa nu depasim momentul asta pentru ca nu vom mai avea cornulete moi si pufoase ci vom avea unele crocante si tari. Deci culoarea trebuie sa fie aurie, nu aramie.