Ziua mondială a leguminoaselor (ONU)
Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), avand in vedere valoarea leguminoaselor, a adoptat o rezolutie (A/RES/68/231) la 20 decembrie 2013, care proclama 2016 ca Anul international al leguminoaselor.
Marcarea Anului international al leguminoaselor de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a sporit constientizarea publicului asupra beneficiilor nutritionale si de mediu ale legumelor ca parte a productiei durabile de alimente.
Potrivit ONU, pe baza succesului Anului international al leguminoaselor si a recunoasterii potentialului acestor alimente pentru indeplinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabila, cu o relevanta deosebita pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabila 1, 2, 3, 5, 8, 12, 13 si 15, Burkina Faso a propus marcarea Zilei mondiale a leguminoaselor.
Ca urmare, in 2019, Adunarea Generala a ONU a proclamat 10 februarie drept Ziua mondiala a leguminoaselor (rezolutia A/ RES/73/251). In acelasi timp a invitat FAO, in colaborare cu alte organizatii, sa faciliteze respectarea Zilei mondiale a leguminoaselor.
Leguminoasele sunt mai mult decat simple seminte nutritive, acestea contribuie la sisteme alimentare durabile si la o lume #ZeroHunger, potrivit FAO.
Legume uscate sau leguminoasele sunt seminte comestibile ale plantelor.
Meniurile si bucatariile din intreaga lume includ feluri de mancare bazate pe leguminoase, unele fiind recunoscute asa cum este humusul (naut) si dalul indian (linte, naut).
Leguminoasele nu includ culturile care sunt recoltate verzi (de exemplu, mazare verde sau fasole verde), care sunt clasificate drept culturi vegetale. De asemenea, sunt excluse acele culturi utilizate in principal pentru extractia de ulei (de exemplu, soia si alunele) si culturile leguminoase care sunt utilizate exclusiv in scop de insamantare (de exemplu, seminte de trifoi si lucerna).
Legumele uscate au un continut ridicat de proteine si nutrienti, ceea ce le face o sursa ideala de proteine, in special in regiunile in care carnea si produsele lactate nu sunt accesibile fizic sau economic. De asemenea, sunt sarace in grasimi si bogate in fibre solubile, consumul acestora poate scadea colesterolul si ajuta la controlul zaharului din sange.
Datorita acestor calitati, acestea sunt recomandate de organizatiile de sanatate pentru gestionarea bolilor netransmisibile precum diabetul si afectiunile inimii. Totodata, s-a demonstrat ca leguminoasele ajuta la combaterea obezitatii.
Beneficiile pentru mediu aduse de aceste culturi rezulta din proprietatile de fixare in sol a azotului din leguminoase, fapt care imbunatateste fertilitatea solului si duce la cresterea si extinderea productivitatii terenurilor agricole. Prin utilizarea leguminoaselor, fermierii pot promova, de asemenea, biodiversitatea agricola si biodiversitatea solului, evitand in acelasi timp daunatorii si bolile la plante.
Mai mult, leguminoasele pot contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin reducerea dependentei de ingrasaminte sintetice utilizate pentru a introduce azotul in sol. Gazele cu efect de sera sunt eliberate in timpul fabricarii si aplicarii acestor ingrasaminte, iar utilizarea lor excesiva poate fi in detrimentul mediului. (surse: https://www.un.org; http://www.fao.org) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
Marcarea Anului international al leguminoaselor de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a sporit constientizarea publicului asupra beneficiilor nutritionale si de mediu ale legumelor ca parte a productiei durabile de alimente.
Potrivit ONU, pe baza succesului Anului international al leguminoaselor si a recunoasterii potentialului acestor alimente pentru indeplinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabila, cu o relevanta deosebita pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabila 1, 2, 3, 5, 8, 12, 13 si 15, Burkina Faso a propus marcarea Zilei mondiale a leguminoaselor.
Ca urmare, in 2019, Adunarea Generala a ONU a proclamat 10 februarie drept Ziua mondiala a leguminoaselor (rezolutia A/ RES/73/251). In acelasi timp a invitat FAO, in colaborare cu alte organizatii, sa faciliteze respectarea Zilei mondiale a leguminoaselor.
Leguminoasele sunt mai mult decat simple seminte nutritive, acestea contribuie la sisteme alimentare durabile si la o lume #ZeroHunger, potrivit FAO.
Legume uscate sau leguminoasele sunt seminte comestibile ale plantelor.
Meniurile si bucatariile din intreaga lume includ feluri de mancare bazate pe leguminoase, unele fiind recunoscute asa cum este humusul (naut) si dalul indian (linte, naut).
Leguminoasele nu includ culturile care sunt recoltate verzi (de exemplu, mazare verde sau fasole verde), care sunt clasificate drept culturi vegetale. De asemenea, sunt excluse acele culturi utilizate in principal pentru extractia de ulei (de exemplu, soia si alunele) si culturile leguminoase care sunt utilizate exclusiv in scop de insamantare (de exemplu, seminte de trifoi si lucerna).
Legumele uscate au un continut ridicat de proteine si nutrienti, ceea ce le face o sursa ideala de proteine, in special in regiunile in care carnea si produsele lactate nu sunt accesibile fizic sau economic. De asemenea, sunt sarace in grasimi si bogate in fibre solubile, consumul acestora poate scadea colesterolul si ajuta la controlul zaharului din sange.
Datorita acestor calitati, acestea sunt recomandate de organizatiile de sanatate pentru gestionarea bolilor netransmisibile precum diabetul si afectiunile inimii. Totodata, s-a demonstrat ca leguminoasele ajuta la combaterea obezitatii.
Beneficiile pentru mediu aduse de aceste culturi rezulta din proprietatile de fixare in sol a azotului din leguminoase, fapt care imbunatateste fertilitatea solului si duce la cresterea si extinderea productivitatii terenurilor agricole. Prin utilizarea leguminoaselor, fermierii pot promova, de asemenea, biodiversitatea agricola si biodiversitatea solului, evitand in acelasi timp daunatorii si bolile la plante.
Mai mult, leguminoasele pot contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin reducerea dependentei de ingrasaminte sintetice utilizate pentru a introduce azotul in sol. Gazele cu efect de sera sunt eliberate in timpul fabricarii si aplicarii acestor ingrasaminte, iar utilizarea lor excesiva poate fi in detrimentul mediului. (surse: https://www.un.org; http://www.fao.org) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
