Răzvan Theodorescu, despre echipele sociologice Gusti: Superbă adunare de inteligenţă şi de bunăvoinţă
Academicianul Razvan Theodorescu, vicepresedinte al Academiei Romane, a afirmat joi ca echipele sociologice de cercetare organizate de Dimitrie Gusti au reprezentat un mare efort intelectual si o superba adunare de inteligenta si de bunavointa.
Pentru noi, care nu suntem sociologi, ce-au insemnat echipele Gusti? Un lucru absolut memorabil. Iar eu am invatat, in tineretea mea, de la Henri Stahl si de la cateva persoane care au fost in echipele sociologice ce mare efort intelectual, ce superba adunare de inteligenta si de bunavointa au insemnat acele echipe organizate de Dimitrie Gusti, a spus acad. Theodorescu la conferinta omagiala Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf, desfasurata in Aula Academiei.
El a amintit momentele extrem de grele in care Gusti a fost conducator al Academiei.
Au fost atunci cativa mari intelectuali - Gusti, Andrei Radulescu, care au trebuit sa faca fata unor reschimbari fundamentale si ce a facut Gusti in acel moment ramane un lucru important, chiar daca, in ultima vreme, exista abordari divergente, ca sa le spun asa, cum se intampla intotdeauna cand este vorba de o mare personalitate, a mai spus Razvan Theodorescu.
Directorul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii, acad. Catalin Zamfir, a prezentat viziunea lui Dimitrie Gusti pentru gasirea solutiilor la gravele probleme cu care se confrunta satul romanesc al anilor 20 - 30, cercetatorul atragand atentia asupra actualitatii problematicii rurale romanesti, care trimite la vremea parintelui colii Sociologice de la Bucuresti.
Despre Dimitrie Gusti si coala Sociologica de la Bucuresti la 100 de ani de la fondare a conferentiat directorul Institutului de Sociologie al Academiei Romane, Ilie Badescu, in timp ce acad. Sabina Ispas, director la Institutului de Etnografie si Folclor Constantin Brailoiu al Academiei Romane, a vorbit despre Preocuparea pentru cercetarea folclorica in cadrul colii Sociologice de la Bucuresti, iar Elena Zamfir, cercetator la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane, a prezentat comunicarea Asistenta sociala in proiectul de reforma gustian, evidentiind renasterea scolii romanesti de asistenta sociala dupa 1990.
Directorul Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, Paula Popoiu, a omagiat personalitatea creatorului institutiei pe care o conduce, subliniind modul in care echipa muzeului duce mai departe mostenirea lui Dimitrie Gusti.
Oricat de mult s-ar schimba, el este o lectie pentru noi, epigoni ai marelui fondator Dimitrie Gusti, si anume ca nu trebuie sa lasam sa se piarda ce e al nostru - creatia, obiectele, dar mai ales oamenii. De fapt, identitatea noastra are doua radacini de care nu ne putem lipsi daca vrem sa nu fim cu totul topiti in creuzetul globalizarii: satul si ortodoxia, a punctat directorul Muzeului Satului.
Prezent la eveniment, directorul Institutului de tiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, a vorbit despre actualitatea lui Dimitrie Gusti.
Intr-un text provocator, din 1930, intitulat Problema Federatiei Statelor Europene, Gusti avertizeaza sceptic ca aceasta e o sarcina enorma, o sarcina educativa care cere multa, multa vreme. Ce ne spune Gusti e ca distinctia eurooptimist / europesimist e irelevanta. Nu conteaza ce vrem noi, conteaza ce se poate. Da, Europa, pentru a merge mai departe, are nevoie de federalizare. Numai ca asta nu se poate obtine. Pentru ca mortii Europei nu exista, adica aceea memorie asumata plenar, nu exista nici patriotism european, deci federalismul nu are deocamdata legitimitate. Asta a fost dilema lui Gusti atunci, asta e dilema noastra de astazi. Suntem in acelasi punct. Gusti nu a fost nici eurooptimist, nici eurosceptic, a fost... europesimist. Chiar daca am decide acum, intr-un conclav de elite, ca trebuie sa federalizam Europa, acest lucru nu s-ar putea face decat cu pretul sacrificarii democratiei. Fara patriotism european nu poti face o federatie, ca nu e legitima. Iar atunci, in 1930, am fost departe de asta. Acum nu suntem neaparat mai aproape, a declarat Dan Dungaciu pentru AGERPRES.
Evenimentul, la care au mai conferentiat fostul premier Petre Roman, Adrian Vestea, presedinte al Consiliului Judetean Brasov, Simona Maria Stanescu, redactor-sef al revistei Sociologie Romaneasca, a fost organizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii in parteneriat cu Institutul de Sociologie al Academiei Romane si cu Asociatia Romana de Sociologie.
Presedinte al Academiei Romane (1944-1946), ministrul al Instructiunii Publice, Cultelor si Artelor, intemeietor al Societatii Romane de Statistica, creator al primului muzeu sociologic, care-i poarta in prezent numele, Dimitrie Gusti este fondatorul invatamantului sociologic modern si initiatorul unei inedite metode de cercetare sociologica, combinata cu actiunea sociala practica si cu pedagogia sociala, metoda care a stat la baza elaborarii legii serviciului social din anul 1939. Preocuparile sale au vizat atat studiul politic al realitatii inceputului de secolul XX si al vietii culturale - profesorul a pledat pentru infiintarea caminelor culturale la sate si a scolilor superioare taranesti pe regiuni - cat si centralizarea datelor sociologice, istorice, politice si economice despre lumea romaneasca, fiind coordonator al proiectului Enciclopedia Romaniei. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
Pentru noi, care nu suntem sociologi, ce-au insemnat echipele Gusti? Un lucru absolut memorabil. Iar eu am invatat, in tineretea mea, de la Henri Stahl si de la cateva persoane care au fost in echipele sociologice ce mare efort intelectual, ce superba adunare de inteligenta si de bunavointa au insemnat acele echipe organizate de Dimitrie Gusti, a spus acad. Theodorescu la conferinta omagiala Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf, desfasurata in Aula Academiei.
El a amintit momentele extrem de grele in care Gusti a fost conducator al Academiei.
Au fost atunci cativa mari intelectuali - Gusti, Andrei Radulescu, care au trebuit sa faca fata unor reschimbari fundamentale si ce a facut Gusti in acel moment ramane un lucru important, chiar daca, in ultima vreme, exista abordari divergente, ca sa le spun asa, cum se intampla intotdeauna cand este vorba de o mare personalitate, a mai spus Razvan Theodorescu.
Directorul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii, acad. Catalin Zamfir, a prezentat viziunea lui Dimitrie Gusti pentru gasirea solutiilor la gravele probleme cu care se confrunta satul romanesc al anilor 20 - 30, cercetatorul atragand atentia asupra actualitatii problematicii rurale romanesti, care trimite la vremea parintelui colii Sociologice de la Bucuresti.
Despre Dimitrie Gusti si coala Sociologica de la Bucuresti la 100 de ani de la fondare a conferentiat directorul Institutului de Sociologie al Academiei Romane, Ilie Badescu, in timp ce acad. Sabina Ispas, director la Institutului de Etnografie si Folclor Constantin Brailoiu al Academiei Romane, a vorbit despre Preocuparea pentru cercetarea folclorica in cadrul colii Sociologice de la Bucuresti, iar Elena Zamfir, cercetator la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane, a prezentat comunicarea Asistenta sociala in proiectul de reforma gustian, evidentiind renasterea scolii romanesti de asistenta sociala dupa 1990.
Directorul Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, Paula Popoiu, a omagiat personalitatea creatorului institutiei pe care o conduce, subliniind modul in care echipa muzeului duce mai departe mostenirea lui Dimitrie Gusti.
Oricat de mult s-ar schimba, el este o lectie pentru noi, epigoni ai marelui fondator Dimitrie Gusti, si anume ca nu trebuie sa lasam sa se piarda ce e al nostru - creatia, obiectele, dar mai ales oamenii. De fapt, identitatea noastra are doua radacini de care nu ne putem lipsi daca vrem sa nu fim cu totul topiti in creuzetul globalizarii: satul si ortodoxia, a punctat directorul Muzeului Satului.
Prezent la eveniment, directorul Institutului de tiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, a vorbit despre actualitatea lui Dimitrie Gusti.
Intr-un text provocator, din 1930, intitulat Problema Federatiei Statelor Europene, Gusti avertizeaza sceptic ca aceasta e o sarcina enorma, o sarcina educativa care cere multa, multa vreme. Ce ne spune Gusti e ca distinctia eurooptimist / europesimist e irelevanta. Nu conteaza ce vrem noi, conteaza ce se poate. Da, Europa, pentru a merge mai departe, are nevoie de federalizare. Numai ca asta nu se poate obtine. Pentru ca mortii Europei nu exista, adica aceea memorie asumata plenar, nu exista nici patriotism european, deci federalismul nu are deocamdata legitimitate. Asta a fost dilema lui Gusti atunci, asta e dilema noastra de astazi. Suntem in acelasi punct. Gusti nu a fost nici eurooptimist, nici eurosceptic, a fost... europesimist. Chiar daca am decide acum, intr-un conclav de elite, ca trebuie sa federalizam Europa, acest lucru nu s-ar putea face decat cu pretul sacrificarii democratiei. Fara patriotism european nu poti face o federatie, ca nu e legitima. Iar atunci, in 1930, am fost departe de asta. Acum nu suntem neaparat mai aproape, a declarat Dan Dungaciu pentru AGERPRES.
Evenimentul, la care au mai conferentiat fostul premier Petre Roman, Adrian Vestea, presedinte al Consiliului Judetean Brasov, Simona Maria Stanescu, redactor-sef al revistei Sociologie Romaneasca, a fost organizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii in parteneriat cu Institutul de Sociologie al Academiei Romane si cu Asociatia Romana de Sociologie.
Presedinte al Academiei Romane (1944-1946), ministrul al Instructiunii Publice, Cultelor si Artelor, intemeietor al Societatii Romane de Statistica, creator al primului muzeu sociologic, care-i poarta in prezent numele, Dimitrie Gusti este fondatorul invatamantului sociologic modern si initiatorul unei inedite metode de cercetare sociologica, combinata cu actiunea sociala practica si cu pedagogia sociala, metoda care a stat la baza elaborarii legii serviciului social din anul 1939. Preocuparile sale au vizat atat studiul politic al realitatii inceputului de secolul XX si al vietii culturale - profesorul a pledat pentru infiintarea caminelor culturale la sate si a scolilor superioare taranesti pe regiuni - cat si centralizarea datelor sociologice, istorice, politice si economice despre lumea romaneasca, fiind coordonator al proiectului Enciclopedia Romaniei. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
