Doar 71% dintre firmele româneşti au investit în ultimul an, faţă de 85% la nivelul UE (sondaj BEI)
Sondajul BEI mai semnaleaza ca deficitul de investitii persista, in ciuda cresterii economice puternice din ultimii ani, bazata pe consum, iar incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvata si indisponibilitatea personalului calificat sunt principalele bariere in calea investitiilor, se mentioneaza intr-un comunicat al BNR.
Cercetarea BEI subliniaza ca majoritatea firmelor romanesti raman departe de frontiera productivitatii UE si exista putini lideri. Diferentele de productivitate in cadrul firmelor romanesti sunt accentuate, majoritatea firmelor raman cu performante reduse si doar 14% reusesc sa creasca semnificativ productivitatea.
Romania trebuie sa investeasca in inovatie si in noile tehnologii pentru a creste productivitatea si a evita capcana competitivitatii scazute. Investitiile sunt necesare si pentru a stimula tranzitia spre o economie ecologica si circulara, mai reiese din sondaj.
Noile rezultate ale Sondajului de investitii au fost prezentate de Debora Revoltella, directorul departamentului de economie al BEI.
Sondajul de investitii, impreuna cu Raportul de Investitii BEI, ofera o imagine de ansamblu asupra dinamicii ciclice si structurale a investitiilor si finantarii acestora in Europa, mentioneaza BNR.
Sondajul EIBIS, care se deruleaza in Europa, inclusiv in Romania, ofera Bancii Europene de Investitii un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite: de a intelege unde si ce tip de sprijin este necesar si modul in care BEI poate aduce o valoare reala economiilor si populatiei. BEI, ca banca-cheie a UE in combaterea schimbarilor climatice, este partenerul natural al Romaniei in sprijinirea schimbarii tarii catre o economie cu emisii reduse de carbon si o crestere durabila, a declarat vicepresedintele BEI, Andrew McDowell.
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a subliniat ca proiectele finantate de BEI s-au dovedit a fi un catalizator al dezvoltarii, cu efect de multiplicare la nivelul tuturor sectoarelor economice.
In calitate de veteran, ca detinator al mandatului de guvernator din anul 1990, stiu cu exactitate in ce masura Romania a beneficiat de sprijin semnificativ din partea Bancii Europene de Investitii, a spus Isarescu.
In cadrul conferintei s-au dezbatut teme precum nivelul necesar de investitii si barierele in calea acestora, disponibilitatea surselor de finantare pentru investitii, in special utilizarea fondurilor UE si rolul instrumentelor financiare ale BEI in sprijinirea investitiilor pe termen lung. Discutia s-a concentrat pe diferenta de productivitate dintre lideri si firmele cu productivitate scazuta. S-a punctat, de asemenea, modul in care Romania ar putea trece la o economie cu emisii reduse de carbon si o eficienta energetica mai ridicata.
Studiul Grupului BEI ofera informatii specifice despre activitatile investitionale ale firmelor romanesti, planurile si opiniile lor despre barierele investitionale. BEI dezvaluie ca deficienta de investitii perceputa, exprimand ponderea firmelor care nu au investit suficient in ultimii ani, ramane peste nivelul UE. Acest lucru confirma rata scazuta a investitiilor la nivel macroeconomic si calitatea mai scazuta a activelor. Ponderea medie a utilajelor si echipamentelor de ultima generatie si cea a stocurilor de cladiri eficiente din punct de vedere energetic raman in continuare sub media UE.
In urma contractiei activitatii investitionale din 2018, investitiile in Romania au crescut in 2019, iar asteptarile corporative s-au imbunatatit. Cu toate acestea, mediul macroeconomic in urmatorii ani va deveni mai dificil, avand in vedere temperarea cresterii economice si inrautatirea balantei fiscale. Chiar si cu un spatiu fiscal limitat, prioritizarea investitiilor publice fata de cheltuielile curente si predictibilitatea fiscala mai buna ar stimula investitiile private, necesare tranzitiei la o economie ecologica, circulara si inteligenta.
Investitia firmelor ramane concentrata pe extinderea capacitatii de productie si inclinata spre active corporale. Peste 76% din investitii sunt destinate activelor fixe corporale (63% din UE). In schimb, investitiile in cercetare si dezvoltare si alte imobilizari necorporale sunt mai mici. O privire mai atenta asupra activitatii de inovare a firmelor din Romania arata ca, printre inovatori, o pondere mai mare se bazeaza pe adoptie si nu pe dezvoltare. De asemenea, firmele romanesti raman in urma intreprinderilor din UE cand vine vorba de adoptarea de tehnologii digitale cheie.
In general, UE duce lipsa de lideri mondiali din sectoarele noi si, in mod similar, firmele romanesti raman in urma fata de UE in sectoarele inovatoare. Crearea mediului de afaceri adecvat si imbunatatirea accesului la finantare pentru firmele de tip start-up si scale-up reprezinta una dintre cele mai bune modalitati de a crea lideri, de a stimula inovatia si productivitatea, a semnalat Debora Revoltella.
Aproximativ una din zece firme se confrunta cu restrictii financiare, iar dependenta de surse de finantare interne ramane ridicata. Accesul la finantare externa este o problema in Romania mai mult decat in alte tari ale UE, iar firmele care ajung la frontiera productivitatii se confrunta cu dificultati si mai mari in a obtine finantarea externa. Incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvata si insuficienta personalului calificat sunt principalele bariere pentru intreprinderile din Romania. Gasirea persoanelor cu abilitati potrivite este o provocare in special pentru companiile care incearca sa ajunga la frontiera productivitatii, se mai arata in sondaj.
Rezultatele din Romania au fost obtinute pe baza interviurilor cu 482 de firme din tara, in perioada aprilie-august 2019. Cercetarea face parte din Sondajul anual de investitii al BEI, realizat la nivelul UE, in cadrul a 12.500 de firme si cuprinde informatii cantitative despre activitatile investitionale ale IMM-urilor si companiilor mari, cerintele de finantare si dificultatile cu care se confrunta. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)