Situata in fata Palatului Regal aflat pe Calea Victoriei, de la care a preluat numele, piata a fost numita, dupa evenimentele din decembrie 1989, Piata Revolutiei. Zona era, pe la 1730, in afara orasului. Bariera de la capatul podului ulitei celei mari (Calea Victoriei) se afla in preajma Bisericii Kretulescu, prima cladire ridicata in perimetrul viitoarei piete. Constructia a fost ridicata intre 1720-1722, de boierul Iordache Kretulescu, pe un loc daruit de Constantin Brancoveanu (1688-1714) si apoi de Nicolae Mavrocordat (1719-1730), noteaza lucrarea Dictionarul monumentelor si locurilor celebre din Bucuresti (Bucuresti, Editura Meronia, 2011). Construirea langa biserica, intre 1812-1815, de catre boierul Dinicu Golescu (1777-1830) a unei case in stil neoclasic, asezata perpendicular pe Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei), cu fata spre nord, a determinat aparitia acestei piete. Mai tarziu, cladirea a fost vanduta de mostenitori, statului. A devenit palat domnesc in timpul lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) si a ramas asa pana in vremea domnitorului Carol I (1866-1914). In fata acestui palat se gasea un peron lat pentru atelaje si un loc viran neingradit, cladirea neavand perspectiva. Dupa proclamarea Regatului (1881) a fost necesara construirea unui nou palat, realizat, in 1884-1886, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau (1843-1904), edificiu (astazi, corpul central cu fata spre est) racordat la casa lui Dinicu Golescu. Foto nr. 1: Palatul Republicii din Bucuresti, sediul Consiliului de Stat /Arhiva istorica AGERPRESFoto nr.2: Piata Palatului Regal din Bucuresti / SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO Pentru a asigura perspectiva actualei cladiri a Palatului Regal, care a fost ridicata in mai multe etape, intre anii 1926-1940, Piata Palatului a fost largita, fiind degajate spatiile din jur. Au fost cumparate sau expropriate pentru utilitate publica si apoi demolate mai multe cladiri (in 1935, Hotelul Imperial cu Cafeneaua Kubler si Hotelul High Life), iar in 1939, cele din partea de sud a actualei piete (Hotelul Metropol, la parterul caruia se aflau Cofetaria si cafeneaua High Life, Hanul Kretulescu). In 1939 a fost demolat Palatul Jockey Club situat in fata Restaurantului Cina (cladire care avea la parter o sala de spectacole, iar la etaj saloanele Automobil Clubul Roman). Masurile au dus la deschiderea perspectivei si a altor cladiri din perimetrul pietei: Biserica Kretulescu, alaturi de care se afla un imobil ridicat in 1920 dupa planurile arhitectului G.

M. Cantacuzino (1899-1960), la parterul caruia este Libraria Humanitas, iar pe partea opusa - Palatul Ministerului de Interne. Masiva cladire in stil neoclasic a fost construita de arhitectul E. Nadejde, intre anii 1938-1948, si a fost destinata initial Presedintiei Consiliului de Ministri si Ministerului de Interne, iar dupa 1948 - Comitetului Central al PCR. Din 1989 a devenit sediul Senatului Romaniei (pana la mutarea acestuia in Palatul Parlamentului). In fata Palatului Regal se afla Biblioteca Centrala Universitara, initial Fundatia Universitara Carol I, construita intre 1891-1895 de acelasi arhitect francez Paul Gottereau. Partea de nord a Pietei Palatului poarta astazi numele Piata George Enescu, marginita de cladirea Ateneului Roman, construita intre 1886-1889, si de Hotelul Hilton - Athenee Palace, ridicat intre 1912-1914. Dupa 1965, Piata Palatului a fost numita Piata Gheorghe Gheorghiu-Dej, apoi Piata Republicii, iar dupa 1989, Piata Revolutiei, pentru ca aici, in fata CC al PCR a inceput Revolutia din Bucuresti (in zilele de 21 si 22 decembrie 1989), care a dus la caderea regimului comunist. In Piata se afla amplasate o serie de monumente: statuia ecvestra din bronz a regelui Carol I (indepartata in 1948 si reamplasata in 2010), statuile liderilor PN Corneliu Coposu (1914-1995) si Iuliu Maniu (1873-1953). In 2005 a fost inaugurat ansamblul monumental numit Memorialul Renasterii - Glorie Eterna Eroilor si Revolutiei Romane din Decembrie 1989. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Balan; editor: Marina Badulescu, editor online: Anda Badea)