Comisia Europeană: România nu respectă criteriul deficitului şi deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată
Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022, adoptata de Guvern in data de 10 decembrie 2019 si trimisa Parlamentului, prevede o tinta de deficit de 3,8% din PIB in 2019, o cifra care potrivit Comisiei Europene constituie o dovada prima facie a existentei unui deficit excesiv in Romania, potrivit Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, se arata intr-un raport adoptat vineri de Comisia Europeana.
Din raport rezulta ca Romania nu respecta criteriul deficitului definit in tratat si ca deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificata.
Deficitul preconizat pentru 2019 este peste si nu apropiat de valoarea de referinta de 3% din PIB prevazuta in Tratat. Depasirea nu este considerata a fi nici exceptionala si nici temporara, se arata in raportul executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarna ale Comisiei, deficitul guvernamental al Romaniei a ajuns la 4% din PIB in 2019, urmand a urca la 4,9% in 2020 si 6,9% in 2021. Majorarea deficitului este in principal rezultatul majorarii pensiilor adoptata in vara lui 2019, in special o crestere de 40% a pensiilor programata pentru luna septembrie 2020, si o noua recalculare a pensiilor programata pentru luna septembrie 2021. In plus, intre luna decembrie 2019 si ianuarie 2020, autoritatile au adoptat noi reduceri de taxe si au dublat alocatiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniaza ca din cauza calendarului de implementare, aceasta lege va creste in mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile intr-o perioada scurta de timp. Legea pensiilor este principalul factor al preconizatei cresteri rapide a deficitului guvernamental si a riscurilor la adresa sustenabilitatii fiscale, se arata in raportul executivului comunitar.
Comisia Europeana precizeaza ca la data de 6 februarie autoritatile romane au trimis o scrisoare in care prezinta o serie de factori relevanti pe care Comisia sa le ia in considerare in analiza sa.
Autoritatile de la Bucuresti sustin ca deteriorarea deficitului bugetar in 2019 se explica in mare parte prin cresterea cheltuielilor de personal, cu asistenta sociala si investitiile in timp ce veniturile au ramas in mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autoritatile romane subliniaza ca strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022 arata o ajustarea graduala a deficitului bugetar pe termen mediu chiar daca va ramane peste valoare de referinta de 3% din PIB pana in 2021. Autoritatile explica faptul ca ritmul consolidarii fiscale este limitat de cadrul legal existent, in special prevederile din noua lege a pensiilor adoptata de Parlament in 2019.
Analiza sugereaza ca criteriul deficitului cuprins in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat si astfel o procedura de deficit excesiv este justificata, concluzioneaza Comisia Europeana.
Etapa imediat urmatoare este formularea de catre Comitetul Economic si Financiar a unui aviz cu privire la raport, in urmatoarele doua saptamani. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Din raport rezulta ca Romania nu respecta criteriul deficitului definit in tratat si ca deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificata.
Deficitul preconizat pentru 2019 este peste si nu apropiat de valoarea de referinta de 3% din PIB prevazuta in Tratat. Depasirea nu este considerata a fi nici exceptionala si nici temporara, se arata in raportul executivului comunitar.
Conform prognozelor de iarna ale Comisiei, deficitul guvernamental al Romaniei a ajuns la 4% din PIB in 2019, urmand a urca la 4,9% in 2020 si 6,9% in 2021. Majorarea deficitului este in principal rezultatul majorarii pensiilor adoptata in vara lui 2019, in special o crestere de 40% a pensiilor programata pentru luna septembrie 2020, si o noua recalculare a pensiilor programata pentru luna septembrie 2021. In plus, intre luna decembrie 2019 si ianuarie 2020, autoritatile au adoptat noi reduceri de taxe si au dublat alocatiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniaza ca din cauza calendarului de implementare, aceasta lege va creste in mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile intr-o perioada scurta de timp. Legea pensiilor este principalul factor al preconizatei cresteri rapide a deficitului guvernamental si a riscurilor la adresa sustenabilitatii fiscale, se arata in raportul executivului comunitar.
Comisia Europeana precizeaza ca la data de 6 februarie autoritatile romane au trimis o scrisoare in care prezinta o serie de factori relevanti pe care Comisia sa le ia in considerare in analiza sa.
Autoritatile de la Bucuresti sustin ca deteriorarea deficitului bugetar in 2019 se explica in mare parte prin cresterea cheltuielilor de personal, cu asistenta sociala si investitiile in timp ce veniturile au ramas in mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autoritatile romane subliniaza ca strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2020-2022 arata o ajustarea graduala a deficitului bugetar pe termen mediu chiar daca va ramane peste valoare de referinta de 3% din PIB pana in 2021. Autoritatile explica faptul ca ritmul consolidarii fiscale este limitat de cadrul legal existent, in special prevederile din noua lege a pensiilor adoptata de Parlament in 2019.
Analiza sugereaza ca criteriul deficitului cuprins in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat si astfel o procedura de deficit excesiv este justificata, concluzioneaza Comisia Europeana.
Etapa imediat urmatoare este formularea de catre Comitetul Economic si Financiar a unui aviz cu privire la raport, in urmatoarele doua saptamani. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
