Specificaţii PlayStation 5 şi Xbox X Series. Care este, de fapt, consola mai bună
Desi ne aflam inca in prima parte a anului, iar PlayStation 5 si Xbox Series X urmeaza sa-si faca aparitiile abia in sezonul sarbatorilor de iarna din 2020 (daca aceste lansari nu vor fi amanate din cauza coronavirusului), deja stim cam toate detaliile importante legate de configuratiile acestor noi console. Astfel, apare iminenta intrebare: care consola, PlayStation 5 sau Xbox Series X, este mai buna?In privinta specificatiilor de baza, ambele console au numeroase elemente comune: procesoarele bazate pe nucleele AMD Zen 2, cipurile grafice bazate pe arhitectura RDNA 2, suport la nivel hardware pentru redarea efectelor bazate pe ray tracing in timp real, 16GB de memorie RAM si stocare rapida de tip SSD. Totusi, exista diferente semnificative si, in randurile ce urmeaza, vom incerca sa le analizam.
PROCESOR I CIP GRAFICDesi arhitecturile de baza ale celor doua console au numeroase elemente comune, frecventele la care lucreaza procesoarele din PlayStation 5 si Xbox Series X sunt usor diferite. Astfel, Microsoft promite o frecventa fixa de 3,66GHz pentru Xbox Series X atunci cand sunt folosite capabilitatile de multi-threading (procesare pe mai multe cai) ale nucleelor Zen 2, ce poate urca insa pana la 3,8GHz atunci cand aceasta facilitate este dezactivata. In schimb, PlayStation 5 promite o frecventa maxima a procesorului de 3,5GHz (cu multi-threading activat).
Desi procesorul din Xbox Series X este mai rapid, diferentele de frecvente sunt neglijabile, efectul acestora asupra performantei urmand a fi minim. Spre comparatie, si procesorul de pe consolele Xbox One era mai rapid decat cel de pe PS4, insa avantajele de performanta erau de partea consolei Sony.
In privinta cipurilor grafice folosite de cele doua console, Xbox Series X are, in teorie, un plus semnificativ: consola Microsoft va include 52 CU (unitati de procesare), tactate la 1,825GHz, pentru o putere de procesare totala de 12,1TFLOPS. In schimb, PlayStation 5 se multumeste cu numai 36 CU, tactate insa la o frecventa maxima de 2,23GHz, si promite o putere de procesare totala de 10,28 TFLOPS.
Astfel, la prima vedere, suntem tentati sa afirmam ca Xbox Series X va avea cipul grafic superior, insa strategia celor de la Sony s-ar putea sa dea roade in scenariile in care nu toate aceste unitati de procesare ar fi folosite concomitent, existand posibilitatea ca frecventele superioare la care lucreaza CU-urile din PS5 sa ofere unele avantaje consolei celor de la Sony.
Ca o ultima mentiune, atat procesorul din PlayStation 5, cat si cipul grafic al consolei, au fost proiectate pentru a rula la frecvente variabile, ce pot fi ajustate in timp real, in functie de necesitatile jocului rulat (limitate insa de energia electrica maxima pe care consola o va consuma). Astfel, in scenele care nu vor necesita procesare grafica intensa (cum ar fi meniurile jocurilor), componentele de baza ale consolei PlayStation 5 nu vor fi suprasolicitate.
MEMORIE RAMDin nou, la o consultare rapida a specificatiilor tehnice ale celor doua console, nu retinem decat ca atat PlayStation 5, cat si Xbox Series X vor avea o cantitate similara de memorie RAM: 16GB. Mai mult, ambele console urmeaza sa foloseasca acelasi tip de memorie: GDDR6.
Totusi, si aici exista o diferenta semnificativa: Microsoft a ales sa imparta aceasta memorie RAM in doua categorii: 10GB de memorie rapida, cu o latime de banda de 560GB/s recomandata pentru a fi folosita in jocuri , si 6GB de memorie mai lenta, cu latime de banda de numai 336GB/s, dintre care 3,5GB vor fi disponibili pentru jocuri (2,5GB vor fi rezervati pentru OS si functiile suplimentare).
In schimb, Sony a mers pe o solutie mai simpla si directa, toti cei 16GB de memorie RAM implementati in PlayStation 5 urmand sa beneficieze de aceeasi latime de banda: 448GB/s. Iar istoria recenta ne-a invatat ca producatorii de jocuri prefera memoria RAM unificata, atat Xbox 360, cat si PlayStation 4 (cu 512MB, respectiv 8GB de memorie RAM unificata) abordand cu succes aceasta formula. In schimb, PlayStation 3 si Xbox One (console ce au optat pentru alocarea unor cantitati de memorii RAM de tipuri si viteze diferite) au intampinat probleme de-a lungul timpului, fiind mai greu de utilizat la intregul potential.
Asadar, la prima vedere, solutia adoptata de Sony pentru PlayStation 5 pare mai inspirata si mai prietenoasa pentru realizatorii de jocuri.
STOCARE SSDUn element important pentru ambele companii, atunci cand au proiectat cele doua console, a fost includerea stocarii de tip SSD. i aici insa, Microsoft a adoptat o strategie diferita fata de cei de la Sony, optand pentru un SSD standard , cu o capacitate maxima de 1TB, ce poate atinge o viteza maxima de 2,4GB/s (4,8GB/s in cazul folosirii compresiei). La nevoie, capacitatea de stocare a consolei Xbox Series X va putea fi extinsa folosind SSD-uri proprietare, realizate de Microsoft in colaborare cu Seagate.
In schimb, Sony a apasat pedala de acceleratie cand vine vorba de performanta stocarii integrate in viitorul PlayStation 5. Desi cu o capacitate mai redusa (numai 825GB), acest SSD va oferi viteze net superioare, de 5,5GB/s (8-9GB/s cand se foloseste compresie). Aceste viteze promit sa elimine timpii de incarcare si, in acelasi timp, sa permita folosirea mai eficienta a memoriei RAM, ce va putea fi complementata de stocarea extrem de rapida. Cu alte cuvinte, consola Sony nu va fi nevoita sa pastreze in memoria RAM toate datele necesare redarii unei scene dintr-un joc, acestea putand fi incarcate, in timp real, de pe stocarea de mare viteza.
Spre deosebire de formatul proprietar folosit de Microsoft, Sony va permite extinderea capacitatii de stocare din PS5 folosind SSD-uri standard cu conector M.2, provenite de la producatori terti. Totusi, va trebui ca acestea sa atinga performantele stocarii interne, Sony urmand sa testeze si sa certifice mai multe modele de SSD-uri in acest sens.
Judecand strict in functie de vitezele oferite, din nou solutia celor de la Sony pare cea mai performanta, promitand oportunitati noi pentru producatorii de jocuri. Totusi, 825GB pare cam putin in conditiile in care jocurile pentru PS5 vor fi livrate pe discuri de 100GB, iar SSD-urile suplimentare (atat pentru PlayStation 5, cat si pentru Xbox Series X) nu vor fi tocmai ieftine, cel putin nu in prima faza.
Din fericire, ambele console vor oferi suport si pentru hard disk-urile externe USB 3, pe care utilizatorii isi vor putea stoca jocurile mai vechi (pentru prima generatie de Xbox, Xbox 360 si Xbox One, in cazul...
PROCESOR I CIP GRAFICDesi arhitecturile de baza ale celor doua console au numeroase elemente comune, frecventele la care lucreaza procesoarele din PlayStation 5 si Xbox Series X sunt usor diferite. Astfel, Microsoft promite o frecventa fixa de 3,66GHz pentru Xbox Series X atunci cand sunt folosite capabilitatile de multi-threading (procesare pe mai multe cai) ale nucleelor Zen 2, ce poate urca insa pana la 3,8GHz atunci cand aceasta facilitate este dezactivata. In schimb, PlayStation 5 promite o frecventa maxima a procesorului de 3,5GHz (cu multi-threading activat).
Desi procesorul din Xbox Series X este mai rapid, diferentele de frecvente sunt neglijabile, efectul acestora asupra performantei urmand a fi minim. Spre comparatie, si procesorul de pe consolele Xbox One era mai rapid decat cel de pe PS4, insa avantajele de performanta erau de partea consolei Sony.
In privinta cipurilor grafice folosite de cele doua console, Xbox Series X are, in teorie, un plus semnificativ: consola Microsoft va include 52 CU (unitati de procesare), tactate la 1,825GHz, pentru o putere de procesare totala de 12,1TFLOPS. In schimb, PlayStation 5 se multumeste cu numai 36 CU, tactate insa la o frecventa maxima de 2,23GHz, si promite o putere de procesare totala de 10,28 TFLOPS.
Astfel, la prima vedere, suntem tentati sa afirmam ca Xbox Series X va avea cipul grafic superior, insa strategia celor de la Sony s-ar putea sa dea roade in scenariile in care nu toate aceste unitati de procesare ar fi folosite concomitent, existand posibilitatea ca frecventele superioare la care lucreaza CU-urile din PS5 sa ofere unele avantaje consolei celor de la Sony.
Ca o ultima mentiune, atat procesorul din PlayStation 5, cat si cipul grafic al consolei, au fost proiectate pentru a rula la frecvente variabile, ce pot fi ajustate in timp real, in functie de necesitatile jocului rulat (limitate insa de energia electrica maxima pe care consola o va consuma). Astfel, in scenele care nu vor necesita procesare grafica intensa (cum ar fi meniurile jocurilor), componentele de baza ale consolei PlayStation 5 nu vor fi suprasolicitate.
MEMORIE RAMDin nou, la o consultare rapida a specificatiilor tehnice ale celor doua console, nu retinem decat ca atat PlayStation 5, cat si Xbox Series X vor avea o cantitate similara de memorie RAM: 16GB. Mai mult, ambele console urmeaza sa foloseasca acelasi tip de memorie: GDDR6.
Totusi, si aici exista o diferenta semnificativa: Microsoft a ales sa imparta aceasta memorie RAM in doua categorii: 10GB de memorie rapida, cu o latime de banda de 560GB/s recomandata pentru a fi folosita in jocuri , si 6GB de memorie mai lenta, cu latime de banda de numai 336GB/s, dintre care 3,5GB vor fi disponibili pentru jocuri (2,5GB vor fi rezervati pentru OS si functiile suplimentare).
In schimb, Sony a mers pe o solutie mai simpla si directa, toti cei 16GB de memorie RAM implementati in PlayStation 5 urmand sa beneficieze de aceeasi latime de banda: 448GB/s. Iar istoria recenta ne-a invatat ca producatorii de jocuri prefera memoria RAM unificata, atat Xbox 360, cat si PlayStation 4 (cu 512MB, respectiv 8GB de memorie RAM unificata) abordand cu succes aceasta formula. In schimb, PlayStation 3 si Xbox One (console ce au optat pentru alocarea unor cantitati de memorii RAM de tipuri si viteze diferite) au intampinat probleme de-a lungul timpului, fiind mai greu de utilizat la intregul potential.
Asadar, la prima vedere, solutia adoptata de Sony pentru PlayStation 5 pare mai inspirata si mai prietenoasa pentru realizatorii de jocuri.
STOCARE SSDUn element important pentru ambele companii, atunci cand au proiectat cele doua console, a fost includerea stocarii de tip SSD. i aici insa, Microsoft a adoptat o strategie diferita fata de cei de la Sony, optand pentru un SSD standard , cu o capacitate maxima de 1TB, ce poate atinge o viteza maxima de 2,4GB/s (4,8GB/s in cazul folosirii compresiei). La nevoie, capacitatea de stocare a consolei Xbox Series X va putea fi extinsa folosind SSD-uri proprietare, realizate de Microsoft in colaborare cu Seagate.
In schimb, Sony a apasat pedala de acceleratie cand vine vorba de performanta stocarii integrate in viitorul PlayStation 5. Desi cu o capacitate mai redusa (numai 825GB), acest SSD va oferi viteze net superioare, de 5,5GB/s (8-9GB/s cand se foloseste compresie). Aceste viteze promit sa elimine timpii de incarcare si, in acelasi timp, sa permita folosirea mai eficienta a memoriei RAM, ce va putea fi complementata de stocarea extrem de rapida. Cu alte cuvinte, consola Sony nu va fi nevoita sa pastreze in memoria RAM toate datele necesare redarii unei scene dintr-un joc, acestea putand fi incarcate, in timp real, de pe stocarea de mare viteza.
Spre deosebire de formatul proprietar folosit de Microsoft, Sony va permite extinderea capacitatii de stocare din PS5 folosind SSD-uri standard cu conector M.2, provenite de la producatori terti. Totusi, va trebui ca acestea sa atinga performantele stocarii interne, Sony urmand sa testeze si sa certifice mai multe modele de SSD-uri in acest sens.
Judecand strict in functie de vitezele oferite, din nou solutia celor de la Sony pare cea mai performanta, promitand oportunitati noi pentru producatorii de jocuri. Totusi, 825GB pare cam putin in conditiile in care jocurile pentru PS5 vor fi livrate pe discuri de 100GB, iar SSD-urile suplimentare (atat pentru PlayStation 5, cat si pentru Xbox Series X) nu vor fi tocmai ieftine, cel putin nu in prima faza.
Din fericire, ambele console vor oferi suport si pentru hard disk-urile externe USB 3, pe care utilizatorii isi vor putea stoca jocurile mai vechi (pentru prima generatie de Xbox, Xbox 360 si Xbox One, in cazul...
