Mai fi-va la Sfarsit o Judecata,cumplita Judecata de Apoi,caci trebuie pe drept sa-si ia rasplata,cum a facut, oricare dintre noi De la terminarea anchetei trecusera aproape trei luni, fara ca noi sa primim nici o instiintare de nicaieri. Toti eram de parere ca procesul a fost clasat. Desigur, cercetandu-se cartile noastre si negasindu-se in ele []Mai fi-va la Sfarsit o Judecata,cumplita Judecata de Apoi,caci trebuie pe drept sa-si ia rasplata,cum a facut, oricare dintre noiDe la terminarea anchetei trecusera aproape trei luni, fara ca noi sa primim nici o instiintare de nicaieri. Toti eram de parere ca procesul a fost clasat. Desigur, cercetandu-se cartile noastre si negasindu-se in ele nici un cuvant dusmanos pe temeiul caruia sa fim condamnati, ci numai adevaruri de credinta recunoscute de Constitutia tarii, cuprinse in invatatura Bisericii Ortodoxe si a tuturor celorlalte culte crestine aprobate de lege, toti credeam ca ar fi nu numai o nedreptate, ci chiar o rusine sa ni se faca noua proces pentru asta. De ce sa se condamne la noi ceea ce este un drept recunoscut si aprobat altora? Cartile noastre, oriunde ar fi fost tiparite, nu erau daunatoare intru nimic nici intereselor Statului, nici Bisericii oficiale si nici altor culte sau persoane. Mai circulau prin tara atatea alte carti tiparite chiar si in strainatate, cu un continut cu adevarat daunator, fara ca nimeni sa se sesizeze de acest fapt. i chiar carti la fel cu ale noastre mai erau destule in tara si autoritatile stiau. Dar nicaieri nu fusesera urmarite. Prin urmare, de ce sa fie urmarite tocmai ale noastre? Orice minte cinstita ar fi gandit asa.

Dar, prin 25 iunie, tacerea s-a spart dintr-o data. Am primit o citatie sa ma prezint pentru data de 29 iunie, ora opt, la Judecatoria Alba Iulia. Am crezut ca este vorba doar de o infatisare la Procuratura, pentru o simpla formalitate de clasare a cauzei noastre ori de incadrare, dupa cum ni se spusese.

Iata insa ca in dimineata zilei de 29 iunie, ziua cand toata Biserica Crestina sarbatorea amintirea martiriului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, pe cand rasunau clopotele la toate bisericile din Alba Iulia, ne prezentam si noi la judecata, tot pentru aceeasi vina pentru care au fost judecati si condamnati, intr o zi ca asta, si cei doi intai-statatori ai Bisericii si Credintei Crestine, Apostolii Petru si Pavel. Ce prevestire si ce cinste pentru noi!Crezusem, la inceput, ca voi fi chemat doar eu singur, nici nu ma gandeam ca pe ceilalti nu-i va fi scos ancheta totusi de sub orice cauza.

Dar iata si pe ceilalti frati: Rosianu din Sibiu, Rus Lucian din Alba Iulia, Alexandru si Augustin Pop din Cluj. i mai iata aparand din alte parti si multi alti frati din tara: din Hunedoara, din Suceava, Bacau, Maramures, Sibiu Curtea judecatoriei ne-a intalnit cu fratii care aflasera in graba despre chemarea noastra si venisera sa vada ce se va intampla cu noi.

Pe lista cu numele celor afisati cu procese la usa Judecatoriei, din cele doua penale din frunte, primul era numele unuia invinuit pentru crima, iar al doilea era al meu, pentru carti religioase. Celelalte erau procese civile, pentru insulte, certuri, inselaciuni. Sala si scarile erau pline de oameni.

Abia atunci ne-am dat seama ca totusi vom fi judecati. Eram curiosi ce judecata va putea avea loc fara nici o infatisare la Procuratura, fara nici o aparare nici macar din oficiu. Totul era complet nepregatit pentru un...