Când împrăştie iubirea
Cand imprastie iubirea ceata vremii, fald cu fald, bland ma-nvaluie-amintirea ca un sal de lana cald. (bis) Vino, vesnica Iubire, sparge ceata fald cu fald si-mi ramai peste-amintire ca un sal de lana cald. (bis) Rece cade innoptarea peste umede poteci, cum se lasa departarea despartirii pentru veci. (bis) Peste muntii departarii greu se lasa []Cand imprastie iubireaceata vremii, fald cu fald,bland ma-nvaluie-amintireaca un sal de lana cald. (bis)Vino, vesnica Iubire,sparge ceata fald cu faldsi-mi ramai peste-amintireca un sal de lana cald. (bis)Rece cade innoptareapeste umede poteci,cum se lasa departareadespartirii pentru veci. (bis)Peste muntii departariigreu se lasa negri nori,ca durerea-mbratisariicelei mai din urma ori. (bis)Versuri: Traian Dorz
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului