Sf. Ioan Botezătorul și misiunea sa
PR. PROF. DR. VASILE MIHOC Daca profetii vechi au vestit cu totii ca Mesia va veni, Ioan Botezatorul, ultimul si cel mai mare dintre profetii precrestini, este cel care vesteste ca Mesia a venit. Daca profetii de dinainte si toti dreptii Vechiului Testament au murit intru credinta, fara sa apuce fagaduintele, ci vazandu-le de departe []PR. PROF. DR. VASILE MIHOCDaca profetii vechi au vestit cu totii ca Mesia va veni, Ioan Botezatorul, ultimul si cel mai mare dintre profetii precrestini, este cel care vesteste ca Mesia a venit. Daca profetii de dinainte si toti dreptii Vechiului Testament au murit intru credinta, fara sa apuce fagaduintele, ci vazandu-le de departe si iubindu-le cu dor (Evrei 11,13), Sf. Ioan Botezatorul vede de aproape fagaduinta implinita prin venirea lui Hristos. Misiunea sa este tocmai aceasta: de a vesti ca Hristos a venit. El Il arata lumii si zice: Iata Mielul lui Dumnezeu! (In 1,29.36). De aceea si numeste Sfantul Marcu activitatea Sfantului Ioan Botezatorul inceputul Evangheliei lui Iisus Hristos . Caci, intr-adevar, prin propovaduirea si prin intreaga lucrare a Inaintemergatorului s-a facut inceputul vestii celei bune ca a venit in lume Mesia, Cel cu dor asteptat de dreptii din vechime.
Cat de mareata si unica a fost misiunea Sfantului Ioan Botezatorul! Ea a avut un loc al ei in planul de mantuire al lui Dumnezeu. De aceea, insasi aceasta misiune apare prevestita de profetii Vechiului Testament. Evanghelistul Marcu incepe chiar definirea acestui inceput al Evangheliei prin doua citate profetice despre misiunea lui Ioan Botezatorul: din Maleahi 3,1, despre ingerul (solul, trimisul) ce va fi trimis inaintea fetei Domnului, si din Isaia 40,3, despre glasul celui ce striga in pustiu si care indeamna la pregatirea caii Domnului (Mc 1, 2-3).
Cu frica si cu cutremur s-a pregatit Sfantul Ioan Botezatorul pentru misiunea sa. Cu frica si cu cutremur si-a desfasurat El aceasta misiune. Vestind pe Mielul lui Dumnezeu, vestind adica jertfa de pe Cruce a lui Hristos, Ioan a inteles ca nu poate fi vrednic de chemarea sa fara a-si rastigni trupul cu patimile si cu poftele sale (cf. Gal 5,24). Prin asprimea sa fata de trup, Ioan Botezatorul a devenit un inalt model pentru ascetii crestini de totdeauna. Oricine dintre cei multi care veneau la Ioan putea constata chiar de la prima vedere rastignirea trupului sau: imbracamintea sa de ascet, care o amintea pe cea a proorocului Ilie (a se compara Mc 1,6 cu IV Regi 1,8), aparea in puternic contrast cu hainele moi (Mt 11,8) pe care le prefera oamenii de obicei; de bautura ametitoare nu s-a atins Ioan niciodata (Lc 1,15); hrana sa, cum nu se poate mai simpla si mai saraca acride , adica lacuste, si miere salbatica , adica, cel mai probabil, secretia unor arbusti din pustiu nu oferea trupului nimic peste simpla subzistenta. Dar cata putere la acest om! Care, spre deosebire de pretentiosii invatatori ai iudeilor din vremea aceea, nu era nicidecum o trestie clatinata de vant (Mt 11,7)Cine este mai mare decat Ioan?El a inteles ca nu se poate apropia de Mantuitorul decat printr-o desavarsita asuprire a trupului. Dar Sf. Ioan Botezatorul a vazut si a participat numai la...
Cat de mareata si unica a fost misiunea Sfantului Ioan Botezatorul! Ea a avut un loc al ei in planul de mantuire al lui Dumnezeu. De aceea, insasi aceasta misiune apare prevestita de profetii Vechiului Testament. Evanghelistul Marcu incepe chiar definirea acestui inceput al Evangheliei prin doua citate profetice despre misiunea lui Ioan Botezatorul: din Maleahi 3,1, despre ingerul (solul, trimisul) ce va fi trimis inaintea fetei Domnului, si din Isaia 40,3, despre glasul celui ce striga in pustiu si care indeamna la pregatirea caii Domnului (Mc 1, 2-3).
Cu frica si cu cutremur s-a pregatit Sfantul Ioan Botezatorul pentru misiunea sa. Cu frica si cu cutremur si-a desfasurat El aceasta misiune. Vestind pe Mielul lui Dumnezeu, vestind adica jertfa de pe Cruce a lui Hristos, Ioan a inteles ca nu poate fi vrednic de chemarea sa fara a-si rastigni trupul cu patimile si cu poftele sale (cf. Gal 5,24). Prin asprimea sa fata de trup, Ioan Botezatorul a devenit un inalt model pentru ascetii crestini de totdeauna. Oricine dintre cei multi care veneau la Ioan putea constata chiar de la prima vedere rastignirea trupului sau: imbracamintea sa de ascet, care o amintea pe cea a proorocului Ilie (a se compara Mc 1,6 cu IV Regi 1,8), aparea in puternic contrast cu hainele moi (Mt 11,8) pe care le prefera oamenii de obicei; de bautura ametitoare nu s-a atins Ioan niciodata (Lc 1,15); hrana sa, cum nu se poate mai simpla si mai saraca acride , adica lacuste, si miere salbatica , adica, cel mai probabil, secretia unor arbusti din pustiu nu oferea trupului nimic peste simpla subzistenta. Dar cata putere la acest om! Care, spre deosebire de pretentiosii invatatori ai iudeilor din vremea aceea, nu era nicidecum o trestie clatinata de vant (Mt 11,7)Cine este mai mare decat Ioan?El a inteles ca nu se poate apropia de Mantuitorul decat printr-o desavarsita asuprire a trupului. Dar Sf. Ioan Botezatorul a vazut si a participat numai la...
