Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. i aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. ( Efeseni 2, 8 ) Cand vii la Domnul Iisus cu lacrimile pocaintei, cu credinta in Sangele si Jertfa Lui rascumparatoare, cu cererea iertarii si cu legamantul cutremurator al ascultarii pana la moarte, primesti in []Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. i aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. ( Efeseni 2, 8 )Cand vii la Domnul Iisus cu lacrimile pocaintei, cu credinta in Sangele si Jertfa Lui rascumparatoare, cu cererea iertarii si cu legamantul cutremurator al ascultarii pana la moarte, primesti in clipa aceea iertare pentru tot trecutul tau pacatos. i primesti putere pentru tot viitorul tau curat.

Cel dintai si cel mai mare dar al lui Dumnezeu facut noua este iertarea pacatelor noastre din trecut.

Iar cel de al doilea este puterea de biruinta in luptele viitoare cu aceste pacate.

Amandoua acestea le primim in clipa nasterii din nou, ca dar minunat al Tatalui nostru cel ceresc, in ziua intoarcerii noastre acasa, din tara ratacirii in care traisem pana atunci departe de El.

Chiar si inainte de a ne intoarce la Dumnezeu prin actul fericit al nasterii din nou, bunatatea Tatalui Ceresc n-a fost straina de noi. Dragostea Lui ne-a trimis mereu daruri si binecuvantari, ca noi sa vedem ca El ne iubeste si doreste sa venim la El, sa refacem legatura noastra cu El, sa intram in adevarata si sfanta partasie parinteasca si fiasca.

Omule spune glasul Domnului nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna sa te intorci la El? (Rom 2, 4-8).

Dar impietrirea inimii omului il tine mereu departe de Tatal Ceresc. Primeste darurile Lui, se bucura de ele, traieste prin ele, se desfateaza in ele, dar fata de Cel care i le trimite nu crede ca are vreo datorie, nu-I arata nici un fel de recunostinta. i nu-i este nici rusine, nici teama de aceasta stare a sa.

Cunosc un tata care are...