Portrete de anticari interbelici – “Gilly”
Observati in mijlocul imaginii, jos, o semnatura. Gilly In spatele acestei semnaturi este ziaristul desenator Pomescu Anghel Gh. N scut la 5 august 1893. Arestat in 1950. A murit la 9 decembrie 1952, la inchisoarea Aiud, in conditii de exterminare. Anghel Pomescu, zis si cunoscut mai mult sub numele de Gilly, era de statura potrivita, []Observati in mijlocul imaginii, jos, o semnatura. Gilly In spatele acestei semnaturi este ziaristul desenator Pomescu Anghel Gh. N scut la 5 august 1893. Arestat in 1950.
A murit la 9 decembrie 1952, la inchisoarea Aiud, in conditii de exterminare.
Anghel Pomescu, zis si cunoscut mai mult sub numele de Gilly, era de statura potrivita, cu oarecare proeminenta abdominala, pus la punct intotdeauna, ingrijit si ras proaspat in fiecare zi, iti facea placere cand il vedeai. Un astfel de om, cu mintea vioaie si foarte volubil in vorbire, era cautat de multi cunoscuti amatori de carti rare. Talentat ziarist si in special desenator si caricaturist, mai era inzestrat cu o serie de cunostinte istorice si bibliofilice, cum putini oameni intalnesti la noi in tara.
Era un adevarat enciclopedist si un pretios ghid al tuturor acelora care bajbaiau in bibliofilie. In acest domeniu multi s-au impartasit din lectiile lui gratuite si in special unii dintre anticari. Poseda tot felul de publicatii in diferite limbi, referitoare la trecutul, raritatea, legaturile si gravurile cartilor, de asemenea la tirajul si editiile tiparite. Din Biblia bibliofililor Brunet poseda unul din cele mai frumoase si mai complete exemplare, la care adaugase multe informatii suplimentare, personale, imbogatindu-l si cu nenumarate ilustratii, facsimile si gravuri documentare scoase din diferite publicatii.
Gilly era un mare iubitor si pasionat cercetator al cartii rare, frumoase si pretioase. Ca cel mai bun specialist medic care spune cu precizie diagnosticul bolnavului, asa era el pentru orisice carte rara, straina.
In colectia lui personala, cartile nu atingeau mii de volume, in schimb toate erau perle , margaritare , carti care rad , cum spunea el. Fiind cu serviciul in redactia ziarului Universul , iar mai tarziu la ziarul Curentul , deci in imediata apropiere a anticarilor, aproape nu era zi sa nu dea o mica raita pe la toti. Fiind un client si vizitator atat de des, se intelege ca nu-i scapa nici o ocazie de a culege tot ceea ce era mai bun din ceea ce il interesa. Cartile pe care nu le intelegeau si puteau pretui, anticarii le prezentau specialistului Gilly, iar acesta le boteza imediat si le cantarea cu toata precizia. Se intelege insa ca aceste lectii date anticarilor erau de folos dintr-un anumit punct de vedere anticarilor si, din alt punct de vedere, examinatorului.
Dar in afara de aceasta, Gilly era un mare specialist in restaurarea si fatuirea cartilor. Dintr-o carte obosita de oameni si de vreme, el facea o mica bijuterie, iar atunci cand lipsea ceva, un colt, o foaie, ba chiar o pagina de titlu, cu priceperea si talentul lui o punea la punct, ca trebuia sa fii un bun observator si un intim al lui ca sa-ti poti da seama ce-a adaugat el si ce era inainte. Era un mare chirurg-estet al tuturor cartilor vechi si un foarte bun desenator si miniaturist. (sursa: George Potra despre anticarii din Bucurestiul interbelic, fragment din cartea Din Bucurestii de ieri (1990))Prin cooptarea marelui grafician Gilly, parintele Trifa a ridicat grafica religioasa pe o culme pe care aceasta nu fusese asezata niciodata in publicatiile vremii. Parintele a inteles ca imaginea poate vorbi cat mii de cuvinte si, astfel, publicatiile si cartile sale incep sa predice oamenilor si prin elemente de grafica ce ilustreaza cu maiestrie cuvantul scris.
INCA O DATA PA ANIA CELUI CARE A FURAT CALENDARUL DE PERETECititorii acestei gazete isi aduc aminte despre patania unui crestin care anul trecut, pe la Craciun, furase Calendarul de parete din gazeta unui abonat. Nu i-a fost insa de bine aceasta furatura, caci in curand ne-a trimis calendarul inapoi, impreuna cu urmatoarea mult graitoare scrisoare: D-le Redactor! Pacatele mele ori, mai bine-zis, diavolul m-a pus sa fur un calendar de perete din gazeta unui abonat la Lumina Satelor . Multa mustrare sufleteasca am avut pentru acest lucru, ca, de cate ori ma uitam pe perete la chipul Domnului Hristos din calendar, mi se parea ca Domnul Hristos, in loc sa ma binecuvanteze, ma mustra si ma blestema pe mine si toata casa mea. Am avut si visuri grele si o paguba mare am avut, poate tot ca pedeapsa pentru acest calendar furat. Vi-l trimit inapoi si va rog sa-mi iertati si sa ma ierte si bunul Dumnezeu. Va trimit 100 de lei ca un fel de pedeapsa pentru fapta mea cea rea. Faceti cu ei ce veti afla de bine: ori ci-i dati la orfani, ori ca veti cinsti pe cineva cu foaia sau cu ceva carti de invataturi sufleteasca.
Un pacatos din jud. Arad In numarul 2 al gazetei din acest an, am fost publicat pe larg aceasta intamplare. Un iscusit si un vestit desenator din Bucuresti si prieten al gazetei noastre, dl. Pomescu Gilly, citind si el aceasta miscatoare...
A murit la 9 decembrie 1952, la inchisoarea Aiud, in conditii de exterminare.
Anghel Pomescu, zis si cunoscut mai mult sub numele de Gilly, era de statura potrivita, cu oarecare proeminenta abdominala, pus la punct intotdeauna, ingrijit si ras proaspat in fiecare zi, iti facea placere cand il vedeai. Un astfel de om, cu mintea vioaie si foarte volubil in vorbire, era cautat de multi cunoscuti amatori de carti rare. Talentat ziarist si in special desenator si caricaturist, mai era inzestrat cu o serie de cunostinte istorice si bibliofilice, cum putini oameni intalnesti la noi in tara.
Era un adevarat enciclopedist si un pretios ghid al tuturor acelora care bajbaiau in bibliofilie. In acest domeniu multi s-au impartasit din lectiile lui gratuite si in special unii dintre anticari. Poseda tot felul de publicatii in diferite limbi, referitoare la trecutul, raritatea, legaturile si gravurile cartilor, de asemenea la tirajul si editiile tiparite. Din Biblia bibliofililor Brunet poseda unul din cele mai frumoase si mai complete exemplare, la care adaugase multe informatii suplimentare, personale, imbogatindu-l si cu nenumarate ilustratii, facsimile si gravuri documentare scoase din diferite publicatii.
Gilly era un mare iubitor si pasionat cercetator al cartii rare, frumoase si pretioase. Ca cel mai bun specialist medic care spune cu precizie diagnosticul bolnavului, asa era el pentru orisice carte rara, straina.
In colectia lui personala, cartile nu atingeau mii de volume, in schimb toate erau perle , margaritare , carti care rad , cum spunea el. Fiind cu serviciul in redactia ziarului Universul , iar mai tarziu la ziarul Curentul , deci in imediata apropiere a anticarilor, aproape nu era zi sa nu dea o mica raita pe la toti. Fiind un client si vizitator atat de des, se intelege ca nu-i scapa nici o ocazie de a culege tot ceea ce era mai bun din ceea ce il interesa. Cartile pe care nu le intelegeau si puteau pretui, anticarii le prezentau specialistului Gilly, iar acesta le boteza imediat si le cantarea cu toata precizia. Se intelege insa ca aceste lectii date anticarilor erau de folos dintr-un anumit punct de vedere anticarilor si, din alt punct de vedere, examinatorului.
Dar in afara de aceasta, Gilly era un mare specialist in restaurarea si fatuirea cartilor. Dintr-o carte obosita de oameni si de vreme, el facea o mica bijuterie, iar atunci cand lipsea ceva, un colt, o foaie, ba chiar o pagina de titlu, cu priceperea si talentul lui o punea la punct, ca trebuia sa fii un bun observator si un intim al lui ca sa-ti poti da seama ce-a adaugat el si ce era inainte. Era un mare chirurg-estet al tuturor cartilor vechi si un foarte bun desenator si miniaturist. (sursa: George Potra despre anticarii din Bucurestiul interbelic, fragment din cartea Din Bucurestii de ieri (1990))Prin cooptarea marelui grafician Gilly, parintele Trifa a ridicat grafica religioasa pe o culme pe care aceasta nu fusese asezata niciodata in publicatiile vremii. Parintele a inteles ca imaginea poate vorbi cat mii de cuvinte si, astfel, publicatiile si cartile sale incep sa predice oamenilor si prin elemente de grafica ce ilustreaza cu maiestrie cuvantul scris.
INCA O DATA PA ANIA CELUI CARE A FURAT CALENDARUL DE PERETECititorii acestei gazete isi aduc aminte despre patania unui crestin care anul trecut, pe la Craciun, furase Calendarul de parete din gazeta unui abonat. Nu i-a fost insa de bine aceasta furatura, caci in curand ne-a trimis calendarul inapoi, impreuna cu urmatoarea mult graitoare scrisoare: D-le Redactor! Pacatele mele ori, mai bine-zis, diavolul m-a pus sa fur un calendar de perete din gazeta unui abonat la Lumina Satelor . Multa mustrare sufleteasca am avut pentru acest lucru, ca, de cate ori ma uitam pe perete la chipul Domnului Hristos din calendar, mi se parea ca Domnul Hristos, in loc sa ma binecuvanteze, ma mustra si ma blestema pe mine si toata casa mea. Am avut si visuri grele si o paguba mare am avut, poate tot ca pedeapsa pentru acest calendar furat. Vi-l trimit inapoi si va rog sa-mi iertati si sa ma ierte si bunul Dumnezeu. Va trimit 100 de lei ca un fel de pedeapsa pentru fapta mea cea rea. Faceti cu ei ce veti afla de bine: ori ci-i dati la orfani, ori ca veti cinsti pe cineva cu foaia sau cu ceva carti de invataturi sufleteasca.
Un pacatos din jud. Arad In numarul 2 al gazetei din acest an, am fost publicat pe larg aceasta intamplare. Un iscusit si un vestit desenator din Bucuresti si prieten al gazetei noastre, dl. Pomescu Gilly, citind si el aceasta miscatoare...
