din vorbirea fratelui Ioan Opris de la nunta de la Piatra oimului 9 martie 1977 In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. [Preaiubiti frati] in Domnul si preaiubite surori! Pentru nimic in lume sa-mi schimb programul, din ceea ce aveam de gand sa va spun. Dar daca vocea nu m-ajuta []din vorbirea fratelui Ioan Opris de la nunta de la Piatra oimului 9 martie 1977In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.[Preaiubiti frati] in Domnul si preaiubite surori!Pentru nimic in lume sa-mi schimb programul, din ceea ce aveam de gand sa va spun. Dar daca vocea nu m-ajuta si galagie este, atunci introduc in programul meu un cuvant din Sfantul Cuvantul al lui Dumnezeu, care zice asa: Cel ce va tulbura pe voi (Pe cine? Pe voi! Pe voi, pe care v-am trimis sa vestiti Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu) isi va purta osanda, oricine ar fi el . i un alt cuvant al lui Dumnezeu spune asa: De multe ori v-am spus si acum plangand va spun, ca sunt unii care se poarta ca vrajmasi ai crucii lui Hristos. Dumnezeul lor este pantecele. i slava lor spre rusinea lor va fi (Flp 3, 18-19). i acum sa intru in problema. Daca voi fi ascultat. Puterile nu m-ajuta.

Spune Sfantul Cuvantul al lui Dumnezeu asa: Vine tineretul Tau, Doamne, la Tine ca roua . Un frate al nostru care acum a plecat la cele vesnice, din comuna Vinerea, judetul Alba (un frate batran, care a plecat la cele vesnice incaruntit, dar si in cele bune slava lui Dumnezeu!), a vorbit odata din acest Cuvantul al lui Dumnezeu: Vine tineretul Tau, Doamne, la Tine ca roua . [Apoi] in surdina, ca la ureche, a spus incet: Ca roua vine, ca roua se duce . Eu a trebuit s-o spun tare, ca altfel n-auzeati. Dar as fi fost cat se poate de bucuros sa va pot spune asa cum numai Dumnezeu poate spune fiecarui cuget, fiecarei inimi deodata.

In urma cu ani multi, tineretului tarii (si mai ales universitarilor) li se spunea: Studentii floarea tarii . Asa li s-a spus. Dar nu li s-a spus pe drept cuvant. Pentru ca cine-si dadea atunci copiii sa si-i faca doctori si ingineri? Chiaburii si boierii. Restul unu la mie. S-a spus ca-i floarea tarii. Or, numai ei erau floarea tarii? Nu era tineretul intregii tari, acela care era pe brazdele plugului, cu mana batatorita sau de sapa, sau de coasa, tinerii care erau cot la cot cu tatal lor? Sau daca n-aveau tata, faceau treaba in locul tatalui lor. Acela nu era floarea tarii? i acela a fost floarea tarii. Poate mult mai floare decat celalalt.

Li s-a spus floarea tarii . Eu as spune altfel. Voi, scumpilor si doritilor, si iubitilor, si dragilor care m-ati ascultat, pe toti v-as face asa o bucatica cat un ou rosu si v-as baga in san, sa va duc cu mine.

Ma bucur nespus de mult, mai ales de tineret. Mai ales de tineret, care este viitorul tarii. Daca nu-i floarea tarii, e viitorul tarii. In voi este nadejdea. Batranii, rand pe rand, se duc. Unii, de seama noastra, de cand nu mai tin umbra printre noi Ca maine am, plecat si noi. Voi ramaneti stalpii. Voi ramaneti nadejdea. Dar sa ramaneti asa cum a spus un frate de la Bucuresti odata, in adunarea din Bucuresti, in urma cu patruzeci, cu cincizeci de ani. A intrat un frate de la Sibiu in adunarea din Bucuresti. i, cand a plecat, ii spune fratelui de baza de-acolo sa-i spunem asa fratelui Grigore Oprisan: Frate Oprisane, dar asa de putini sunteti in Bucuresti? Frate Gheorghe, noi avem adunari in mai multe cartiere. Dar presupunem ca am avea numai aci. i numai acestia am fi toti, cati ne vezi. Noi nu dorim sa fim multi. Suntem multumiti sa fim si putini. Dar am dori din adancul inimii si din strafundul sufletului nostru, acestia cati suntem (chiar daca am fi numai zece), sa fim ca zece stalpi pe care...