PSALTIREA LA CENTENAR – 1923 -2023 – o sută de ani de la iniţierea Lucrării duhovniceşti Oastea Domnului
Un adevarat stalp pe care se sprijina Fratietatea noastra, fara indoiala, este Psaltirea mamei , despre care Parintele Iosif ne-a vorbit cu neuitate vibratii duhovnicesti. Acum o suta de ani in urma, folosind-o, a simtit cum inlauntrul sufletului sau de preot se infiripa si creste setea dupa viata duhovniceasca. Desi in constiinta noastra naratiunea despre Psaltirea []Un adevarat stalp pe care se sprijina Fratietatea noastra, fara indoiala, este Psaltirea mamei , despre care Parintele Iosif ne-a vorbit cu neuitate vibratii duhovnicesti. Acum o suta de ani in urma, folosind-o, a simtit cum inlauntrul sufletului sau de preot se infiripa si creste setea dupa viata duhovniceasca.
Desi in constiinta noastra naratiunea despre Psaltirea mamei naste emotii, in acest monument de referinta nu este nimic sentimental, poetic, folcloric si novator. Psaltirea mamei este un monument printre altele care formeaza acel fond comun cu generatiile din istoria Bisericii. Psaltirea mamei ne da acel fior pasnic si ceresc, neatins de indoieli ca suntem in rezonanta cu inaintasii, suntem o veriga din lantul de aur ce vine de la stramosii dupa trup ai lui Hristos , trece prin perioada Apostolica si strabate toata istoria din neam in neam, pana la noi. Psalmii au fost cantarea Apostolilor, lauda mucenicilor, desfatarea cuviosilor, mangaierea marturisitorilor si cetatea de scapare a tuturor celor din nevoi. Am fost invinuiti ca avem o evlavie rece fata de tezaurul Bisericii si punem mai mult accent pe specificul nostru, pe ceea ce este nou! Nu vrem sa pornim un razboi pe cuvinte, ci vrem sa ne punem la adapostul sigur al faptelor. Pe langa alte lucruri pretioase ale Bisericii pe care ne silim sa le punem tot mai aproape si tot mai iubitor la inima noastra, Psaltirea mamei ne poate ridica deasupra acestor critici. i ne vine atat de usor sa facem acest lucru pentru ca Psaltirea mamei nu este pentru noi o metafora, ci este un foc care a mistuit si inima Parintelui nostru duhovnicesc, asa cum ea a mistuit si alte inimi dinaintea lui.
In mod concret, Psaltirea neadormita ca prima treapta a cinstirii Centenarului, a...
Desi in constiinta noastra naratiunea despre Psaltirea mamei naste emotii, in acest monument de referinta nu este nimic sentimental, poetic, folcloric si novator. Psaltirea mamei este un monument printre altele care formeaza acel fond comun cu generatiile din istoria Bisericii. Psaltirea mamei ne da acel fior pasnic si ceresc, neatins de indoieli ca suntem in rezonanta cu inaintasii, suntem o veriga din lantul de aur ce vine de la stramosii dupa trup ai lui Hristos , trece prin perioada Apostolica si strabate toata istoria din neam in neam, pana la noi. Psalmii au fost cantarea Apostolilor, lauda mucenicilor, desfatarea cuviosilor, mangaierea marturisitorilor si cetatea de scapare a tuturor celor din nevoi. Am fost invinuiti ca avem o evlavie rece fata de tezaurul Bisericii si punem mai mult accent pe specificul nostru, pe ceea ce este nou! Nu vrem sa pornim un razboi pe cuvinte, ci vrem sa ne punem la adapostul sigur al faptelor. Pe langa alte lucruri pretioase ale Bisericii pe care ne silim sa le punem tot mai aproape si tot mai iubitor la inima noastra, Psaltirea mamei ne poate ridica deasupra acestor critici. i ne vine atat de usor sa facem acest lucru pentru ca Psaltirea mamei nu este pentru noi o metafora, ci este un foc care a mistuit si inima Parintelui nostru duhovnicesc, asa cum ea a mistuit si alte inimi dinaintea lui.
In mod concret, Psaltirea neadormita ca prima treapta a cinstirii Centenarului, a...
