In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Astazi am avut la rand, in toate bisericile noastre, dupa randuiala buna si strabuna, Evanghelia cu Pilda semanatorului de la Sfantul Evanghelist Luca, capitolul 8, incepand cu versetul 4 si pana la 18. Poate ca nu toti ati fost la biserica astazi, sa urmariti []In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Astazi am avut la rand, in toate bisericile noastre, dupa randuiala buna si strabuna, Evanghelia cu Pilda semanatorului de la Sfantul Evanghelist Luca, capitolul 8, incepand cu versetul 4 si pana la 18.

Poate ca nu toti ati fost la biserica astazi, sa urmariti cata intelepciune si cat adevar, si cata indrumare sfanta si sanatoasa cuprinde, ca si celelalte sfinte Evanghelii, Evanghelia zilei de astazi. Cu o intelepciune sfanta si cu o calauzire inspirata de la Duhul Sfant, [au fost alese] pentru fiecare duminica pericopele sfintelor Evanghelii, pentru cei care se duc sa se inchine si sa-L slaveasca pe Dumnezeu. Calauzirea aceasta a Duhului Sfant i-a indrumat pe cei care au [randuit] si ne-au lasat aceste sfinte Evanghelii noua, de fiecare data, ca o hrana sufleteasca si ca un mijloc de meditatie pentru o saptamana intreaga. Aceste Evanghelii citite in fiecare duminica, parti din apostol, parti din Evanghelie, sunt pentru noi adevaruri zguduitoare si puternice care, fiecaruia dintre noi si de fiecare data, ne pun in fata conditiile neaparat necesare ale mantuirii pentru fiecare dintre noi. Atat pentru cei incepatori, cat si pentru cei mai inaintati in viata si pentru cei batrani.

Sa nu spunem niciodata ca Evanghelia e numai pentru unii, ca Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu ii priveste si ii vizeaza numai pe unii. Ci el ne priveste si ne vizeaza pe toti. De ce Mantuitorul i-a spus Sfantului Apostol Petru: Daca Ma iubesti, paste oitele Mele paste oile Mele paste mieluseii Mei ? Ca sa arate prin aceasta ca totdeauna in biserica si in adunare sunt trei categorii de oameni: mieluseii cei tineri, cei care incep calea lui Dumnezeu atunci; oitele cei care au inaintat o bucata de drum pe calea Evangheliei, au inaintat o bucata de viata in varsta lor; si oile cei care-au ajuns la batranete. Pentru toti e Cuvantul lui Dumnezeu! i pentru cei care cunosc putin din Sfanta Scriptura, si pentru cei care sunt inaintati acum in cunoasterea Bibliei, dar si pentru cei care zic ca au ajuns la varsta adevarata si matura a cunoasterii Cuvantului lui Dumnezeu. Noi toti trebuie sa ne socotim in scoala Duhului Sfant, ca niste elevi care avem permanent de invatat. Fiecare avem de invatat. Duhul Domnului, prin Cuvantul Lui cel Sfant, cauta sa ne cizeleze, sa ne netezeasca, sa ne indrepte pe toti, pe fiecare dupa starea in care este el, ca sa poata sa ajunga sa fie folosit de Dumnezeu in lucrarea Sa sfanta, dupa cum este scris: Iar voi, ca niste pietre vii, sa fiti ciopliti si asezati in casa cea mare, in templu cel minunat al lui Dumnezeu, in lucrarea Lui duhovniceasca. Nu biserica de zid e adevarata Biserica. Biserica de suflete e adevarata Biserica. Pentru ca daca nu avem suflete sa umplem biserica, in zadar avem pietre ca s-o alcatuiasca. Cate temple marete au fost, dar daca n-au fost umplute cu suflete vii, cu pietre adevarate din care s-a zidit Biserica si se zideste Biserica lui Dumnezeu, atunci in zadar toate aceste pietre.

Noi suntem ca niste pietre pe care Duhul lui Dumnezeu, Mesterul cel Mare ziditor, cauta sa ne netezeasca, pentru ca sa ne poata folosi la o zidarie. Ati vazut un cio plitor de piatra, un mester zidar cata osteneala isi da sa ciopleasca fiecare piatra, pentru ca s-o poata aseza frumos in zidul pe care trebuie sa-l faca. Sunt felurite pietre in jurul unui lucrator, al unui zidar, in jurul unei case. Cand incepe sa se lucreze, sunt unele pietre moi, care se cioplesc usor si se asaza frumos in locul pe care zidarul vrea sa le aseze. Sunt unele pietre tari, la care trebuie sa se lucreze mult. Sunt unii care se lasa ciopliti, unele pietre. De la altele sar colturi si, oricum ar intoarce-o zidarul si oricat de mult munceste, nu reuseste sa-i faca o fata frumoasa, ca s-o poata aseza linistit in zidaria pe care doreste s-o faca. Sunt unele pietre colturoase; cum le-ai pune, tot nu se asaza. Cu un colt se loveste de una, cu un colt se loveste de alta. Ce mare lucru este sa fii o piatra ascultatoare, care sa te lasi cioplit de mana Mesterului Sfant, de lucrarea puternica a Duhului lui Dumnezeu, Marele Cioplitor si Ziditor, Care vrea sa faca din fiecare dintre noi niste pietre vii si niste caramizi frumoase care sa alcatuim fatada minunata a Bisericii lui Dumnezeu, ca, din orice parte ar fi privita aceasta cladire, de catre oricine, sa poata fi vazuta frumos. Oricat de frumoasa este o cladire, daca are in mijlocul ei o piatra colturoasa sau necioplita, sau asezata rau, nu vezi o mie de caramizi frumoase si o mie de pietre asezate frumos, dar o vezi pe aceea asezata rau si spui: Ce constructor A lasat aici o piatra neasezata, necioplita, colturoasa, rea, care strica toata fatada aceasta frumoasa .

Cat de mult Ii dam noi de lucru Marelui Ziditor Noi venim la adunare. Fratii nostri, trimisi de Duhul lui Dumnezeu, ne citesc Cuvantul Sau, ne spun versetele sfinte, ne dau indrumari sfinte Ca un cioplitor sfant, Cuvantul lui Dumnezeu cauta sa ne ciopleasca, sa ne netezeasca fetele noastre aspre si partile noastre colturoase acolo unde nu ne asezam linistiti intre fratii nostri, [cand suntem] o piatra problema in Lucrare, un suflet problema intr-o adunare, un suflet problema in Biserica. Domnul vrea sa ne curateasca. Ne aduce in atelierul Lui. Lucrarea, adunarea Domnului este ca un atelier minunat al unui cioplitor, al unui sculptor minunat care vrea sa ne ciopleasca pe noi si sa ne faca niste pietre bune, frumoase, curate, sfinte, vii asezate in Biserica cea adevarata a lui Dumnezeu, pentru ca acolo unde suntem asezati sa dam o fata frumoasa cladirii.

Ce minunate sunt acele suflete care vin in adunare si asculta cu evlavie si cu respect Cuvantul lui Dumnezeu! i, de fiecare data cand un verset sfant ne este adresat si un adevar minunat ne este spus, il primim in inima noastra cu smerenie si cu ascultare si Il lasam sa ciopleasca niste parti colturoase din viata noastra. Lucrarea aceasta, adunarea aceasta a Domnului asa cauta sa infatiseze pe fiecare dintre cei care vin.

De aceea, fratilor si surorilor, cautati totdeauna biserica si cautati totdeauna adunarea! i orice vi se spune din Cuvantul lui Dumnezeu, insusiti-vi-l, spu nandu-va: Asta-i pentru mine! . Daca este o mustrare, spuneti: Doamne, asta-i pentru mine! Eu trebuie sa ma corectez. Eu trebuie sa ma-ndrept .

Oricine ajunge o problema in Lucrarea lui Dumnezeu si se mentine ca o problema in continuare este o piatra colturoasa care are nevoie mereu sa fie cioplita. De cele mai multe ori, astfel de pietre nu accepta cioplirea. Nu le place mustrarea. Se revolta impotriva celor care striga si, daca cineva spune un lucru nepotrivit pe care l-a facut, se ridica revoltat si spune: Cine ti-a zis? . i vrea sa faca ancheta nu impotriva celui care a facut, ci impotriva celui care, vazand raul, a zis cu durere si cu amaraciune despre un rau facut.

Ce minunate sunt pietrele moi, primitoare, ascultatoare, care se lasa modelate dupa voia Mesterului Sfant! Ei vor fi folositi minunat in Lucrarea lui Dumnezeu. O suta de pietre frumoase nu pot adeseori sa acopere uratenia unei singure pietre neascultatoare si colturoase. De aceea noi trebuie sa venim in adunarea Domnului si daca ne mustra cineva. i, daca Cuvantul lui Dumnezeu parca este mereu impotriva noastra si ne atinge ca un tais rau anumite rani si anumite parti, anumite tumori canceroase duhovnicesti din fiinta noastra cea sufleteasca, sa primim operatia si sa lasam sa taie Cuvantul lui Dumnezeu adanc acolo, ca sa scoata raul. Ca Dumnezeu vrea sa ne mantuim noi, nu sa ne pierdem. i, pana avem in inima noastra o tumora de pacat ascunsa, pana avem in noi o ambitie rea, o ingamfare neascultatoare, o purtare indaratnica, pana atunci Domnul nu ne poate aseza linistit in Lucrarea Sa. i noi vom avea, pana la urma, soarta pietrei colturoase pe care, oricat vrea mesterul sa o ciopleasca, ea nu se lasa cioplita. Cat ar vrea sa o aseze, nu se lasa asezata. Ori se loveste de una, ori se loveste de alta si, pana la urma, piatra aceasta problema ajunge sa fie aruncata din mana ziditorului si din lucrarea lui. O vreme poate sa stea piatra aceasta pe langa zidarie, asa cum se intampla de foarte multe ori. Oriunde se zideste o constructie, mai sunt acolo, pe langa ea, nu numai pietre frumoase, care vor fi folosite si sunt folosite la constructie, ci sunt si materiale cioplite rau, nepotrivite, aspre, colturoase, crapate, pe care mesterul le-a indepartat; dar ele stau tot in jurul cladirii si parca fac parte din cladire, desi ele niciodata n-au putut si niciodata nu vor putea face parte frumos si fericit din cladirea aceasta minunata. Pe langa adunarile Domnului si chiar in mijlocul adunarilor, mai sunt foarte multe suflete problema in Lucrarea lui Dumnezeu: colturosi, neascultatori, indaratnici. Ori se cearta cu unul, ori se cearta cu altul niciodata nu-s linistiti. Ei pot sa stea inca asa ca piatra colturoasa pe langa cladirea constructorului. Dar in curand ele vor fi inlaturate, toate aceste elemente.

Dragii nostri frati si surori, Domnul a avut mila de noi si ne-a adus in Lucrarea Lui dorind sa ajungem sa devenim niste pietre vii, niste caramizi frumoase asezate in fatada lucrarii lui Dumnezeu. i daca ciopleste Cuvantul lui Dumnezeu in noi, nu va-mpotriviti. Daca fratii ne mustra, nu va-mpotriviti. Nu va aparati colturile si crapaturile ascunse si nepotrivite. Veniti cu ele in mana Marelui Ziditor si spuneti: Doamne, ciopleste, ca merit. Mustra-ma, ca merit. Dar ajuta-ma sa ma-ndrept. Doresc sa ma-ndrept. Sa devin si eu un element de baza in Lucrarea Ta; un madular sanatos in Trupul Tau cel sfant; o piatra vie, curata frumoasa, de care Tu sa Te folosesti in Biserica Ta cea vie si sfanta .

Ce minunat e un astfel de suflet! i ce minunat e atunci cand noi ne lasam induplecati si lucrati, si cizelati de Cuvantul lui Dumnezeu, ca sa putem deveni asa cum vrea El, niste madulare vii si sfinte! Cata vreme un om e sanatos si toate madularele lui sunt sanatoase, nici nu simti! Cata vreme o mana este sanatoasa, o inima sanatoasa, un plaman sanatos, un rinichi sanatos si un ficat sanatos, nici nu-l simti. Cand incepi sa simti ficatul, atunci e semn ca-i bolnav. Cand incepi sa simti mana, atunci e semn ca madularul acesta este bolnav. Cand incepi sa simti rinichiul, insemna ca madularul acela e bolnav. Cata vreme noi suntem niste suflete curate si frumoase, si vrednice in Lucrarea lui Dumnezeu, nici nu se simte ca suntem. Cand incepi sa devii problema in Lucrarea Domnului, atunci deja e un semn ca tu esti un madular bolnav. Un pacat ascuns, o tumora ascunsa roade undeva. i trebuie sa venim cu ea sub cutitul Marelui Doctor.

Spune un proverb asa: Doctorul bun face taietura mai adanca . De ce? Pentru ca sa scoata de acolo si radacina raului. Ca numai atunci cand operezi adanc, atunci esti sigur ca s-a scos si radacina pacatului. Duhul lui Dumnezeu vrea sa faca aceasta operatie adanca in inima noastra. Sa ne lasam operati Sa lasam ca Duhul lui Dumnezeu, prin Cuvantul Sau si prin puterea Sa, sa ne curete inima care este infectata de pacat. Aveti pacate ascunse; astea-s cele mai primejdioase. Veniti cu ele la Domnul. El cunoaste. i spuneti-I din toata inima: Tu, Care cunosti inima mea, opereaza acolo. Scoate pacatul acela care ma poate duce la o infectie mortala, la pierzarea totala a mantuirii sufletesti .

Astazi a fost, la rand, in sfintele noastre biserici, Evanghelia cu Pilda semanatorului. As vrea s-o citim impreuna, inca o data. i sa tragem din ea niste invataturi pe care Domnul le-a pus anume acolo, ca ele sa ne invete, sa ne lumineze, sa ne calauzeasca si sa ne ajute sa ne orientam noi insine si sa ne vedem in care anume dintre aceste cateva situatii care sunt acolo, dintre aceste stari suntem. Pentru ca, vazandu-ne si descoperind starea in care suntem, daca este o stare rea, sa-L rugam pe Domnul sa ne duca spre o stare buna.

Adunarea noastra este, asa cum am spus, o scoala a Duhului Sfant. Aici Duhul Sfant, Duhul Sfant Marele nostru Binefacator pe Care Domnul Iisus ni L-a promis inainte de a pleca de pe pamant, cand a zis ucenicilor Sai: N-am sa va las orfani Va voi trimite un alt Mangaietor. Pentru voi e bine sa Ma duc, ca sa va pregatesc un loc. i, dupa ce va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi. Dar pana atunci n-am sa va las orfani. Va voi trimite un alt Mangaietor: pe Duhul adevarului, pe Care lumea nu L cunoaste, dar voi Il cunoasteti, pentru ca va fi in voi si va fi cu voi. El va va invata toate lucrurile. Va va descoperi adevarul si va va aduce aminte de tot ce v am spus Eu .

Ce dulce Mangaietor ne-a trimis Domnul! Ce dragoste are Duhul Sfant de noi, de Biserica Sa, pe care a intemeiat-o cand a venit, in ziua Cincizecimii, si careia, de atunci si pana astazi, ii da mereu indrumare, hrana, pastori binecuvantati, locuri binecuvantate, indrumari binecuvantate, cuvant binecuvantat, instiintari binecuvantate, mustrari binecuvantate, dar si mangaieri mangaieri binecuvantate. El nu este numai mustratorul nostru, numai invatatorul nostru, numai sfatuitorul nostru. El este Mangaietorul nostru. i fericit e acela care L-a primit pe acest Mangaietor in inima Lui si umbla calauzit de El. Printre toate, Mantuitorul a spus: El este Duhul adevarului, Care va va calauzi in toate lucrurile .

Ce mare lucru este acesta! Noi in Biblie avem Cuvantul adevarului. Asta e spus: Cuvantul adevarului. Dar, daca n-avem si Duhul adevarului, vedeti ce se intampla? Chiar daca avem Cuvantul adevarului si cunoastem Cuvantul adevarului, daca n-avem Duhul adevarului, n-are cine sa ne calauzeasca pe noi in cunoasterea adevarului din Cuvantul adevarului. De ce sunt atatea interpretari gresite si-atatea secte, si-atatea invataturi ratacite care se bazeaza si se alimenteaza din Cuvantul adevarului? Pentru ca majoritatea n-au Duhul adevarului. Pentru ca numai Duhul adevarului ne calauzeste in toate lucrurile, in tot adevarul. El va va calauzi in tot adevarul , spune Cuvantul lui Dumnezeu. i daca Duhul adevarului calauzeste in adevar, atunci cel care citeste Cuvantul adevarului intelege adevarul din Cuvantul lui Dumnezeu. Dar pentru ca foarte multi n-au Duhul adevarului, care sa-i calauzeasca in cunoasterea Cuvantului, interpreteaza dupa indemnul duhurilor falselor adevaruri.

Sunt multe duhuri venite in lume. i, din acest Cuvant Sfant al lui Dumnezeu, da felurite interpretari. Pentru ca sunt duhurile falselor adevaruri, care calauzesc fals si-i duc la pierzare si la dezbinari, si la tulburare pe cei mai multi. Nu va lasati inselati, daca cineva ia Cuvantul adevarului si citeste de-aici, [crezand] ca tot ce spune el este adevarat. Vedeti daca Duhul adevarului, pe Care-l aveti, va calauzeste in acest adevar si va face sa intelegeti si sa spuneti: Da, simt ca omul acesta spune adevarul . Daca ai Duhul adevarului si el nu are Duhul adevarului, Duhul adevarului te instiinteaza si spune: N-asculta! Omul acesta vorbeste din Cuvantul adevarului, dar nu spune adevarul . Pentru ca nu-l cunoaste, el este calauzit de un duh al unui fals adevar.

Exista o singura credinta. Crezuri sunt sute. i cine nu-si pastreaza credinta lui de la inceput si pana la sfarsit si nu ramane statornic in adunarea si-n credinta, si-n invatatura lui poate sa primeasca calauzirea unor false duhuri, in niste false crezuri. i omul acesta bajbaie si se duce la pierzare, avand in mana Cuvantul adevarului. Dar daca n-are Duhul adevarului, n-are cine sa-l calauzeasca. De aici vin atatea rataciri si certuri. Pentru ca, daca este cineva in adevar, adica in Duhul adevarului, acela are o singura interpretare, o singura credinta, o singura intelegere, o singura umblare, un singur fel de a vorbi, de a intelege, de a simti, de a trai. Dar daca sunt diferite feluri, inseamna ca sunt diferite duhuri, falsele duhuri, cum a spus Mantuitorul: Vor veni in Numele Meu si vor insela pe multi. Aveti grija sa nu va insele si pe voi . De aceea avem noi fericita si binecuvantata fagaduinta de la Dumnezeu: daca umblam in Lucrarea sfanta si umblam in nevinovatie si-n ascultare de Domnul, El ne da calauzirea Duhului adevarului in Cuvant si atunci simtim. Cand cineva ne vorbeste adevarul din Cuvant, prin Duhul adevarului, simtim cum ne unge inima si cum fiecare cuvant se zideste in noi, pentru ca Duhul adevarului, pe Care-L avem, ne adevereste prin aceasta ca acela care ni-l spune este din adevar si din Duhul Sfant.

Acolo unde te duci insa si nici un cuvant nu-ti patrunde in inima si ceva nu te lasa sa primesti si sa accepti este un semn ca Duhul adevarului din tine te instiinteaza: Acesta n-are adevarul, desi vorbeste din Cuvantul lui Dumnezeu . Feriti-va de interpretarile acestea, pentru ca sunt multi care vor veni in Numele Domnului si vor insela pe multi. Pe multi dintre cei care nu umbla calauziti de Duhul adevarului si nu raman in dragostea adevarului si-n ascultarea frateasca. Acestia toti sunt ispititi si sunt in primejdie sa fie inselati de duhul falselor adevaruri, al falselor credinte si crezuri, care nu sunt credinte, sunt crezuri; de la care omul care a apucat sa alunece in ele usor trece de la una la cealalta. Astazi e cu un crez, maine e cu altul. Dar cine a primit credinta, care este una singura, credinta care l-a hotarat si l-a intors la Dumnezeu, daca o pastreaza in inima lui curata cum a primit-o si cauta sa creasca in roadele ei bune pana la sfarsit dar in acea credinta pe care a primit-o de la inceput , aceluia Dumnezeu ii descopera mereu noi adevaruri si, de la adevarurile inferioare care se contrazic unele cu altele, din zona adevarurilor joase, Dumnezeu ne ridica in zona adevarurilor inalte, acolo unde nu sunt contradictii, unde nu sunt lupte, unde nu sunt dezbinari. Unde este pacea, armonia si siguranta desavarsita in Hristos ca am aflat pacea in El si linistea si nu mai dorim nimic.

Ce minunata este starea aceasta! i, uneori in adunare si alteori in via ta noastra, simtim aceasta lupta. Cand insa reusim sa ne ridicam prin credinta, prin dragoste de Dumnezeu, prin iubirea de frati, prin smerenie si prin curatie in zona adevarurilor inalte, acolo nu mai avem poticniri. Acolo nu mai cream probleme. Acolo Il iubim pe Dumnezeu din toata inima noastra, cu tot cugetul nostru si cu toata puterea noastra; si pe fratii nostri, din toata inima, cum ne-a invatat Mantuitorul. Atunci nu mai avem probleme, nici nu mai cream probleme nicaieri. Oricine ne va vedea se va bucura cand ne vom intalni si abia va astepta sa ne intalneasca. i nu ne [vom] mai putea desparti. Dar cand cream probleme, nimeni n-ar vrea sa ne intalneasca, ci sa-si fereasca privirile si caile de noi. Atunci cel mai rau semn nu-i in altii, e in noi. Rautatea si tumora canceroasa a pacatului care roade in noi si departeaza du hovniceste duhurile celorlalti, care sunt straini de noi.

Noi dorim din toata inima ca, venind in adunarea Domnului, sa ne lasam mereu ciopliti de Cuvantul Sfant si sa dorim sa ne putem infatisa inaintea Domnului asa cum spune: fara prihana, fara vina si in pace . Ca numai atunci putem astepta cu bucurie venirea Domnului si putem iesi cu bucurie in intampinarea Lui. De ce? Atunci candelele noastre ard. Care a fost deosebirea dintre fecioarele nebune si cele intelepte? Deosebirea a fost numai lumina, caldura, arderea candelelor lor.

Pilda fecioarelor, ca si Pilda cu talantii, din capitolul 25 de la Sfantul Matei spune trei mari adevaruri. Ultimul capitol din Evanghelie este capitolul 25 de la Matei. Primul capitol din Evanghelie este capitolul 5 de la Matei. Pe parcursul acestor douazeci de capitole se desfasoara toata Evanghelia. Cele dinainte de 5 sunt pregatirile; cele de dupa 25 sunt patimile, suferintele si moartea Mantuitorului. Dar in acest ultim capitol din Evanghelia dupa Matei, ca un cuvant de ramas-bun al Mantuitorului cand Se pregatea sa plece (ca dupa aceea urmeaza capitolele patimilor, ale mortii, ale suferintelor Mantuitorului, ale Inaltarii Lui la cer), in acest ultim capitol din Evanghelia de la Matei, capitolul 25, sunt trei mari adevaruri care vizeaza aceleasi lucruri. Intai e Pilda cu talantii, de la versetul 1, la 14. Dupa aceea, Pilda cu cele zece fecioare. i dupa aceea Judecata.

Ce mult ne spun noua aceste lucruri despre starea de fapt din Biserica! Pilda cu talantii ii priveste pe lucratori, pe frati. Pilda cu fecioarele le priveste pe surorile noastre; dar toti sunt din Biserica. In Biserica sunt oameni inzestrati de Dumnezeu slujitori cu un talant, cu doi talanti, cu cinci talanti. Slujitori care-si fac datoria in slujba lui Dumnezeu si aduc roada pentru Domnul si slujitori care ingroapa si putinul talant, si putinele posibilitati pe care Dumnezeu le-a randuit ca sa poata aduce si ei rod. i pe acelea le nesocotesc si le ingroapa in pamant. i apoi Pilda cu fecioarele inchipuie cele doua categorii care sunt totdeauna in Biserica si-n adunarea lui Dumnezeu. Suflete de surori care ard pentru Dumnezeu si pentru dragoste: rugaciune lor arde, fapta lor, viata lor, dragostea lor fata de Domnul, cantarea lor, umblarea lor cu Domnul este o ardere pentru Domnul si pentru Lucrarea, si pentru cauza Lui, si pentru frati. Altele sunt suflete cu candele stinse. Sunt in adunare, au numele, au infatisarea, cunosc lucrurile, sunt prezente acolo ca fecioarele cele care erau fara candela aprinsa, in mijlocul celorlalte. Ele aveau toata infatisarea de fecioare si toata uniforma lor si numele lor. Deosebirea era ca ele nu ardeau, n-aveau nimic arzand in inima.

Ce minunat e un suflet care arde de dragoste pentru Dumnezeu! Ruga ciunea arde, lacrima arde, binefacerea, bunatatea, cantarea, tot ce poate face din arderea aceasta sfanta, din dragostea de Dumnezeu. Asta este candela: dragostea lui Dumnezeu turnata in inimile noastre prin Duhul Sfant, Care ne a fost dat. i-n aceste doua categorii se impart surorile noastre: sufletele care ard pentru Dumnezeu si care cauta sa faca, din dragoste aprinsa pentru Domnul, tot ceea ce pot face; si ceilalti, care stau nepasatori in adunare. Canta dar canta fara foc; se roaga, dar fara foc; umbla, lucreaza, dar fara caldura dragostei lui Dumnezeu, fara caldura...