Să socotiţi rugăciunea primul lucru în viaţa voastră
In vechime la noi exista urmatorul obicei: inainte de inceperea fiecarui lucru gospodaresc, la dispozitia persoanei celei mai in varsta in familia taraneasca se adunau, de obicei, si cei mici si cei mari la rugaciunea comuna. Asa se proceda in cea mai mare parte inainte de inceperea lucrarilor de primavara la camp, inainte de cositul []In vechime la noi exista urmatorul obicei: inainte de inceperea fiecarui lucru gospodaresc, la dispozitia persoanei celei mai in varsta in familia taraneasca se adunau, de obicei, si cei mici si cei mari la rugaciunea comuna.
Asa se proceda in cea mai mare parte inainte de inceperea lucrarilor de primavara la camp, inainte de cositul fanetelor si a strangerii recoltei de grau din timpul verii.
Iar la aceasta rugaciune comuna a familiei, cei ai casei se adunau si inaintea trimiterii recrutului in serviciul militar si a plecarii logodnicei dupa mire si asa mai departe.
Dar, inainte sa inceapa rugaciunea, cel ce avea intaietate in familie [mai marele casei], uitandu-se mai intai patrunzator in jur sa vada daca toti ai familiei erau adunati, se intampla sa spuna impunator: Luati loc si imediat toti se asezau, fiecare unde se cuvenea, iar pe copilasi ii luau mamele la ele in brate.
Dintr-o data totul in casa amutea Nici o discutie intre cei mari, nici un scancet de copil nu mai erau permise in momentul acelaTreceau asa doua-trei minute, stapanul casei se ridica, iar dupa el si ceilalti, si toti incepeau sa se roage inaintea dumnezeiestii icoane, unde mai inainte fusese aprinsa candela.
Minunat obicei! Poate ca nu toti stiau sa explice atunci de ce se proceda asa la ei, dar fara indoiala ca, anticipand astfel rugaciunea, toti cei prezenti la ea, chiar daca pe jumatate constient, totusi atingeau o anumita masura a acelui scop cu care fusese randuit acest bun obicei de stramosii nostri de la care pana astazi s-a pastrat zicala potrivit careia rau este sa te rogi cand in minte ai doua lucruri .
Iar incetarea tuturor discutiilor inainte de inceperea rugaciunii si cele cateva minute, petrecute intr-o stare cu totul linistita inaintea candelei care ardea in fata ochilor la sfanta icoana ii ajutau de-a dreptul in sensul ca le ofereau timp sa-si randuiasca in suflet o anumita asezare si adunare a gandurilor, fara de care rugaciunea nu poate fi binefacatoare.
Din pacate, acest bun obicei, ca multe alte traditii lasate de stramosii nostri, a inceput incetul cu incetul sa fie uitat de noi.
Marele rugator, Sfantul Teofan, ne mustra cu asprime pentru nepasarea cu care ne...
Asa se proceda in cea mai mare parte inainte de inceperea lucrarilor de primavara la camp, inainte de cositul fanetelor si a strangerii recoltei de grau din timpul verii.
Iar la aceasta rugaciune comuna a familiei, cei ai casei se adunau si inaintea trimiterii recrutului in serviciul militar si a plecarii logodnicei dupa mire si asa mai departe.
Dar, inainte sa inceapa rugaciunea, cel ce avea intaietate in familie [mai marele casei], uitandu-se mai intai patrunzator in jur sa vada daca toti ai familiei erau adunati, se intampla sa spuna impunator: Luati loc si imediat toti se asezau, fiecare unde se cuvenea, iar pe copilasi ii luau mamele la ele in brate.
Dintr-o data totul in casa amutea Nici o discutie intre cei mari, nici un scancet de copil nu mai erau permise in momentul acelaTreceau asa doua-trei minute, stapanul casei se ridica, iar dupa el si ceilalti, si toti incepeau sa se roage inaintea dumnezeiestii icoane, unde mai inainte fusese aprinsa candela.
Minunat obicei! Poate ca nu toti stiau sa explice atunci de ce se proceda asa la ei, dar fara indoiala ca, anticipand astfel rugaciunea, toti cei prezenti la ea, chiar daca pe jumatate constient, totusi atingeau o anumita masura a acelui scop cu care fusese randuit acest bun obicei de stramosii nostri de la care pana astazi s-a pastrat zicala potrivit careia rau este sa te rogi cand in minte ai doua lucruri .
Iar incetarea tuturor discutiilor inainte de inceperea rugaciunii si cele cateva minute, petrecute intr-o stare cu totul linistita inaintea candelei care ardea in fata ochilor la sfanta icoana ii ajutau de-a dreptul in sensul ca le ofereau timp sa-si randuiasca in suflet o anumita asezare si adunare a gandurilor, fara de care rugaciunea nu poate fi binefacatoare.
Din pacate, acest bun obicei, ca multe alte traditii lasate de stramosii nostri, a inceput incetul cu incetul sa fie uitat de noi.
Marele rugator, Sfantul Teofan, ne mustra cu asprime pentru nepasarea cu care ne...
