„UN OM A FĂCUT CINĂ MARE”…
In Evanghelia de duminica, Iisus a spus o pilda. Omul din Evanghelie care a facut cina inchipuie pe Dumnezeu. Iar cina cea mare inseamna mantuirea si fericirea noastra vesnica. In vremile acelea, Iisus a spus pilda ca o mustrare pentru iudei, caci pe ei i-a chemat mai intai Evanghelia la mantuire, dar ei n-au voit sa intre ; si atunci au fost chemati cei orbi, schiopi , adica paganii care n-aveau nici o lumina si nici o cunostinta despre Dumnezeul cel adevarat. Dar pilda din Evanghelia de duminica se potriveste nu numai pentru mustrarea iu deilor, ci se potriveste si pentru noi si datoriile noastre sufletesti. Dumnezeu cheama si astazi pe toti oamenii la cina cea mire a mantuirii si fericirii vesnice. Dar nu toti, ci numai putini asculta che marea Domnului Dumnezeu. Ca si pe chematii din Evanghelie, asa si pe crestinii de astazi ii opreste si ii departa de la cina mantuirii alergarile si grijile averilor, lacomia avutilor si poftele cele rele si neinfranate. Evanghelia de duminica este oglinda vremurilor noastre, pentru ca parca niciodata n-au fost atat de multi oameni cari sa-si uite atat de mult grija si grijile sufletului ca astazi.
Dar daca Evanghelia de duminica ii mustra pe cei care iesisera la tarina si la lucrul lor, asta nu inseamna ca ne-ar certa si pe noi, daca ne vedem de munca si lucrurile noastre. Averea, castigarea ei si lucrarea ei nu este o sminteala, ci este un lucru lasat de Dumnezeu oa menilor. Munca i-a dat-o Dumnezeu stra mosului Adam ca un testament, cand l-a scos din rai, zicandu-i: Spini si palamida va rasari tie pamantul si tu cu sudoarea fetei tale iti vei castiga painea . Munca nu este piedica pentru Imparatia lui Dumnezeu, ci piedica este tocmai lenea, cuibul cel cald al tuturor poftelor si ispitelor.
Munca este sfanta si nu pentru acea sta munca ne mustra pilda Evangheliei, ci ne mustra pentru aceea ca noi ne cufundam cu totul si ne inecam in var tejul afacerilor si daraverilor si uitam grija de suflet. Nu-i dam si sufletului ceea ce ii trebuie si lui. Grija sufletului o la sam indarat, in urma tuturor afaceri lor si daraverilor...