Hristos ne învaţă cum să înţelegem ospăţurile lui Dumnezeu.
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Frati crestini, iata-ne ajunsi in a 5-a duminica a Postului Nasterii Domnului, inca un popas duhovnicesc, popas, care, ca si cele din duminicile anterioare, ne ajuta sa ne intarim pentru a ne continua urcusul pe calea cea stramta catre Imparatia lui Dumnezeu. Evanghelia de []In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Frati crestini, iata-ne ajunsi in a 5-a duminica a Postului Nasterii Domnului, inca un popas duhovnicesc, popas, care, ca si cele din duminicile anterioare, ne ajuta sa ne intarim pentru a ne continua urcusul pe calea cea stramta catre Imparatia lui Dumnezeu. Evanghelia de astazi(pilda celor poftiti la cina) continua temele celei din duminica precedenta (vindecarea femeii garbove) si anume: dragostea si rabdarea nemarginite a lui Dumnezeu si felul cum oamenii le raspund. Hristos vindeca din proprie initiativa, nesolicitat pe femeia garbova, in cazul careia Dumnezeu, pentru anumite greseli, savarsite de ea, a ingaduit sa fie legata de satana timp de optsprezece ani. In acest fel El isi arata capacitatea de a vedea suferinta celorlalti, de a lua aminte la ea, o imensa mila si totodata o sensibilitate omeneasca si ca mereu este vremea de a savarsii binele acum, pe loc. Dar ca sa nu ajungem in situatia, femeii garbove, adica de a fi chemati de Dumnezeu prin glasul necazurilor, trebuie sa raspundem in fiecare zi chemarii Mantuitorului la cina pe care El ne-o gateste, adica chemarii de a intra in Imparatia Lui, cea de a treia si cea mai importanta tema a pericopei evanghelice de azi, care se intrepatrunde cu celelalte doua. Dar ce este Imparatia lui Dumnezeu ? Este cumva o imparatie in care vom vietui dupa moartea noastra fizica sau dupa a doua venire a Fiului lui Dumnezeu sau putem intra in ea inca din viata noastra pamanteasca ? Raspunsul ni-l da parabola neghinei, care ne arata ca oamenii buni, adica cei randuiti sa mosteneasca Imparatia Cerurilor vor convietui in istorie laolalta cu cei pacatosi, ceea ce inseamna ca Imparatia incepe sa fiinteze inca din lumea aceasta. Alta explicatie, foarte sugestiva de altfel, poate fi vazuta zugravita in pridvorul bisericii-bolnita de la manastirea Hurezi. Pe apa unui fluviu (istoria) pluteste o corabie cu vasle (Biserica-Imparatia cerurilor in devenire). In spate, la carma, sta Mantuitorul Hristos (cel istoric). In fata, la prora Sfintii Apostoli Petru si Pavel. In spate, la vasle, cuviosii parinti. Pe mal, capii ereticilor, cu niste carlige in maini, straduindu-se s-o agate si s-o abata din drum. In mijlocul corabiei, pe un podium o masa. In jurul mesei preoti si arhierei in vesminte. Pe masa (Liturghia-Imparatia cerurilor in devenire cea Liturgica prima ipostaza sub aspect dinamic), o cutie mica (chivotul cu Sf. Euharistie-Trupul si Sangele Domnului-Hristos cel euharistic). A doua ipostaza sub aspest dinamic a Imparatiei cerurilor este cea aurorala (temporara-raiul). Corabia se indreapta spre mal, la atingerea caruia va preda lui Dumnezeu intreaga incarcatura, atat pe viii, ce se vor afla atunci pe punte, cat si pe cei mortii din susul (sufletele mantuite) cat si cele din josul acesteia(cele din iad), pentru ca sufletele reunite cu trupurile transfigurate prin inviere sa se supuna Judecatii de Apoi, in urma careia se va constitui Imparatia plenara a treia ipostaza sub aspect dinamic. Astfel, Imparatia lui Dumnezeu este o realitate antinomica, adica ea este si va sa fie.
Dar, haideti sa ne aplecam, iubiti credinciosi, asupra intelesurilor din pericopa evanghelica de astazi, in lumina talcuirii Sf. Parinti, raportand aceste intelesuri la zilele noastre. Textul ne spune urmatoarele : Iar El i-a zis: Un om oarecare a facut cina mare si a chemat pe multi; i a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca sa spuna celor chemati: Veniti, ca iata toate sunt gata. i au inceput toti, cate unul, sa-si ceara iertare. Cel dintai i-a zis: arina am cumparat si am nevoie sa ies ca s-o vad; te rog iarta-ma. i altul a zis: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog iarta-ma. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni. i, intorcandu-se, sluga a spus stapanului sau acestea. Atunci, maniindu-se, stapanul casei a zis: Iesi indata in pietele si ulitele cetatii, si pe saraci si pe neputinciosi si pe orbi si pe schiopi adu-i aici. i a zis sluga: Doamne, s-a facut precum ai poruncit si tot mai este loc. i a zis stapanul catre sluga: Iesi la drumuri si la garduri si sileste sa intre, ca sa mi se umple casa. Caci zic voua: Nici unul din barbatii aceia care au fost chemati nu va gusta din cina mea. Aici, dupa ce unul dintre aceea, care sedeau cu El la masa, intuind ceva, I-a zis: Fericit este cel ce va pranzi in Imparatia lui Dumnezeu! , Hristos ne invata cum sa intelegem ospaturile lui Dumnezeu. Omul este aici Parintele cel iubitor de oameni, spre deosebire de Vechiul Testament, unde, in unele locuri, dorindu-se de a fi aratata puterea pedepsitoare a lui Dumnezeu El este numit pantera , ras , urs . Astfel, dreptmaritori crestini, la inceputul pericopei este asezata dragostea lui Dumnezeu fata de oameni, pentru ca numai cineva, care te iubeste foarte mult, te poate chema la cina mare ci nu la o masa oarecare. Cina mare este taina intruparii, care cu adevarat mare este cum ne spune Sf. apostol Pavel in epistola intai catre Timotei, taina, care face parte din planul lui Dumnezeu de mantuire a lumii, savarsirea careia o praznuim in fiecare an pe 25 decembrie. Vedeti, Biserica noastra ne indeamna sa ne pregatim in fiecare zi a postului Nasterii Domnului pentru a cina cu El.
Sa vedem, insa, prin cine, cand si pentru cine a lansat Dumnezeu invitatia la cina. Textul ne spune ca a trimis pe sluga sa. Sluga sa ci nu sluga. Sluga sa este Fiul lui Dumnezeu bineplacut Tatalui ca Fiu si Dumnezeu dar si ca om- Mantuitorul Hristos, care a fost singurul care a slujit toate poruncile si sfaturile Tatalui fara de pacat. Cata cinste si dragoste ne arata Dumnezeu, deoarece nu numai ca ne cheama la cina, ca sa participam la slava Sa, la stralucirea, la bucuria duhovnicesca pe care le vom descoperii acolo, dar ne trimite si pe Fiul sau cel iubit in chip de rob . Dar aceasta sluga nu vine oricand ci la vreme potrivita la ceasul cinei - la plinirea vremii , cum spune Sf. Apostol Pavel in epistola sa catre galateni, capitolul 4. Adica, in timpul domniei Cezarului August si a regelui Irod cand rautatea din lume, plinita de diavol, ca puroiul, era aproape sa explodeze. Atunci, nici mai devreme, nici mai tarziu se naste Hristos ca sa ne dea leacurile lui multe pentru tamaduirea ranilor care au ramas dupa scurgerea puroiului. Frati crestini, credeti ca, in esenta, difera mult lumea de atunci si cea de azi ? Credeti ca nu mai avem nevoie de leacurile oferite cu atata dragoste si darnicie de doua mii ani de catre Hristos pentru ranile noastre sufletesti ?Sa vedem, mai departe, cine sunt cei chemati sau poftiti cum sunt prezentati la Matei. Sf. Ioan Gura de Aur in talcuirea pasjului paralel de la Matei capitolul 22 ne arata ca cei poftiti la nunuta fiului de imparat sunt iudeii necredinciosi (dupa ce l-au rastignit pe Hristos-pilda lucratorilor rai), care au mai fost chemati de mai multe ori prin prooroci, prin Ioan Botezatorul si prin Fiul lui Dumnezeu, iar dupa inaltarea la cer a Mantuitorului prin apostoli, mai ales prin Petru, pentru ca si dupa Inaltare apostolii au propovaduit intai iudeilor si apoi neamurilor. Iar catoatea sunt gata inseamna ca se apropie Imparatia Cerurilor, pe pregustarea careia inca din timpul vietii pamantesti atat de mult insista Sf. Ev. Luca.
Dar sa vedem acum, iubiti credinciosi, felul in care au raspuns invitatiei la cina cei chemati si motivele invocate de ei pentru a nu veni la cina. Cel care si-a luat tarina si cel care si-a luat cinci perechi de boi nu au venit la cina din pricina iubirii de bogatie iar cel care si-a luat femeiedin pricina iubirii de indulcire. Alt sens pe care-l descoperim este ca cel care cumpara tarina pentru intelepciunea lumii acesteia nu primeste taina intruparii (a nasterii din fecioara), iar tarina insasi este lumea aceasta sau firea numai pe care o vede omul lumesc, nevazand firea innoita prin intrupare. Cel care si-a luat cinci perechi de boi se aseamana cu omul trupesc care isi testeaza exagerat cele cinci...
Frati crestini, iata-ne ajunsi in a 5-a duminica a Postului Nasterii Domnului, inca un popas duhovnicesc, popas, care, ca si cele din duminicile anterioare, ne ajuta sa ne intarim pentru a ne continua urcusul pe calea cea stramta catre Imparatia lui Dumnezeu. Evanghelia de astazi(pilda celor poftiti la cina) continua temele celei din duminica precedenta (vindecarea femeii garbove) si anume: dragostea si rabdarea nemarginite a lui Dumnezeu si felul cum oamenii le raspund. Hristos vindeca din proprie initiativa, nesolicitat pe femeia garbova, in cazul careia Dumnezeu, pentru anumite greseli, savarsite de ea, a ingaduit sa fie legata de satana timp de optsprezece ani. In acest fel El isi arata capacitatea de a vedea suferinta celorlalti, de a lua aminte la ea, o imensa mila si totodata o sensibilitate omeneasca si ca mereu este vremea de a savarsii binele acum, pe loc. Dar ca sa nu ajungem in situatia, femeii garbove, adica de a fi chemati de Dumnezeu prin glasul necazurilor, trebuie sa raspundem in fiecare zi chemarii Mantuitorului la cina pe care El ne-o gateste, adica chemarii de a intra in Imparatia Lui, cea de a treia si cea mai importanta tema a pericopei evanghelice de azi, care se intrepatrunde cu celelalte doua. Dar ce este Imparatia lui Dumnezeu ? Este cumva o imparatie in care vom vietui dupa moartea noastra fizica sau dupa a doua venire a Fiului lui Dumnezeu sau putem intra in ea inca din viata noastra pamanteasca ? Raspunsul ni-l da parabola neghinei, care ne arata ca oamenii buni, adica cei randuiti sa mosteneasca Imparatia Cerurilor vor convietui in istorie laolalta cu cei pacatosi, ceea ce inseamna ca Imparatia incepe sa fiinteze inca din lumea aceasta. Alta explicatie, foarte sugestiva de altfel, poate fi vazuta zugravita in pridvorul bisericii-bolnita de la manastirea Hurezi. Pe apa unui fluviu (istoria) pluteste o corabie cu vasle (Biserica-Imparatia cerurilor in devenire). In spate, la carma, sta Mantuitorul Hristos (cel istoric). In fata, la prora Sfintii Apostoli Petru si Pavel. In spate, la vasle, cuviosii parinti. Pe mal, capii ereticilor, cu niste carlige in maini, straduindu-se s-o agate si s-o abata din drum. In mijlocul corabiei, pe un podium o masa. In jurul mesei preoti si arhierei in vesminte. Pe masa (Liturghia-Imparatia cerurilor in devenire cea Liturgica prima ipostaza sub aspect dinamic), o cutie mica (chivotul cu Sf. Euharistie-Trupul si Sangele Domnului-Hristos cel euharistic). A doua ipostaza sub aspest dinamic a Imparatiei cerurilor este cea aurorala (temporara-raiul). Corabia se indreapta spre mal, la atingerea caruia va preda lui Dumnezeu intreaga incarcatura, atat pe viii, ce se vor afla atunci pe punte, cat si pe cei mortii din susul (sufletele mantuite) cat si cele din josul acesteia(cele din iad), pentru ca sufletele reunite cu trupurile transfigurate prin inviere sa se supuna Judecatii de Apoi, in urma careia se va constitui Imparatia plenara a treia ipostaza sub aspect dinamic. Astfel, Imparatia lui Dumnezeu este o realitate antinomica, adica ea este si va sa fie.
Dar, haideti sa ne aplecam, iubiti credinciosi, asupra intelesurilor din pericopa evanghelica de astazi, in lumina talcuirii Sf. Parinti, raportand aceste intelesuri la zilele noastre. Textul ne spune urmatoarele : Iar El i-a zis: Un om oarecare a facut cina mare si a chemat pe multi; i a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca sa spuna celor chemati: Veniti, ca iata toate sunt gata. i au inceput toti, cate unul, sa-si ceara iertare. Cel dintai i-a zis: arina am cumparat si am nevoie sa ies ca s-o vad; te rog iarta-ma. i altul a zis: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog iarta-ma. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni. i, intorcandu-se, sluga a spus stapanului sau acestea. Atunci, maniindu-se, stapanul casei a zis: Iesi indata in pietele si ulitele cetatii, si pe saraci si pe neputinciosi si pe orbi si pe schiopi adu-i aici. i a zis sluga: Doamne, s-a facut precum ai poruncit si tot mai este loc. i a zis stapanul catre sluga: Iesi la drumuri si la garduri si sileste sa intre, ca sa mi se umple casa. Caci zic voua: Nici unul din barbatii aceia care au fost chemati nu va gusta din cina mea. Aici, dupa ce unul dintre aceea, care sedeau cu El la masa, intuind ceva, I-a zis: Fericit este cel ce va pranzi in Imparatia lui Dumnezeu! , Hristos ne invata cum sa intelegem ospaturile lui Dumnezeu. Omul este aici Parintele cel iubitor de oameni, spre deosebire de Vechiul Testament, unde, in unele locuri, dorindu-se de a fi aratata puterea pedepsitoare a lui Dumnezeu El este numit pantera , ras , urs . Astfel, dreptmaritori crestini, la inceputul pericopei este asezata dragostea lui Dumnezeu fata de oameni, pentru ca numai cineva, care te iubeste foarte mult, te poate chema la cina mare ci nu la o masa oarecare. Cina mare este taina intruparii, care cu adevarat mare este cum ne spune Sf. apostol Pavel in epistola intai catre Timotei, taina, care face parte din planul lui Dumnezeu de mantuire a lumii, savarsirea careia o praznuim in fiecare an pe 25 decembrie. Vedeti, Biserica noastra ne indeamna sa ne pregatim in fiecare zi a postului Nasterii Domnului pentru a cina cu El.
Sa vedem, insa, prin cine, cand si pentru cine a lansat Dumnezeu invitatia la cina. Textul ne spune ca a trimis pe sluga sa. Sluga sa ci nu sluga. Sluga sa este Fiul lui Dumnezeu bineplacut Tatalui ca Fiu si Dumnezeu dar si ca om- Mantuitorul Hristos, care a fost singurul care a slujit toate poruncile si sfaturile Tatalui fara de pacat. Cata cinste si dragoste ne arata Dumnezeu, deoarece nu numai ca ne cheama la cina, ca sa participam la slava Sa, la stralucirea, la bucuria duhovnicesca pe care le vom descoperii acolo, dar ne trimite si pe Fiul sau cel iubit in chip de rob . Dar aceasta sluga nu vine oricand ci la vreme potrivita la ceasul cinei - la plinirea vremii , cum spune Sf. Apostol Pavel in epistola sa catre galateni, capitolul 4. Adica, in timpul domniei Cezarului August si a regelui Irod cand rautatea din lume, plinita de diavol, ca puroiul, era aproape sa explodeze. Atunci, nici mai devreme, nici mai tarziu se naste Hristos ca sa ne dea leacurile lui multe pentru tamaduirea ranilor care au ramas dupa scurgerea puroiului. Frati crestini, credeti ca, in esenta, difera mult lumea de atunci si cea de azi ? Credeti ca nu mai avem nevoie de leacurile oferite cu atata dragoste si darnicie de doua mii ani de catre Hristos pentru ranile noastre sufletesti ?Sa vedem, mai departe, cine sunt cei chemati sau poftiti cum sunt prezentati la Matei. Sf. Ioan Gura de Aur in talcuirea pasjului paralel de la Matei capitolul 22 ne arata ca cei poftiti la nunuta fiului de imparat sunt iudeii necredinciosi (dupa ce l-au rastignit pe Hristos-pilda lucratorilor rai), care au mai fost chemati de mai multe ori prin prooroci, prin Ioan Botezatorul si prin Fiul lui Dumnezeu, iar dupa inaltarea la cer a Mantuitorului prin apostoli, mai ales prin Petru, pentru ca si dupa Inaltare apostolii au propovaduit intai iudeilor si apoi neamurilor. Iar catoatea sunt gata inseamna ca se apropie Imparatia Cerurilor, pe pregustarea careia inca din timpul vietii pamantesti atat de mult insista Sf. Ev. Luca.
Dar sa vedem acum, iubiti credinciosi, felul in care au raspuns invitatiei la cina cei chemati si motivele invocate de ei pentru a nu veni la cina. Cel care si-a luat tarina si cel care si-a luat cinci perechi de boi nu au venit la cina din pricina iubirii de bogatie iar cel care si-a luat femeiedin pricina iubirii de indulcire. Alt sens pe care-l descoperim este ca cel care cumpara tarina pentru intelepciunea lumii acesteia nu primeste taina intruparii (a nasterii din fecioara), iar tarina insasi este lumea aceasta sau firea numai pe care o vede omul lumesc, nevazand firea innoita prin intrupare. Cel care si-a luat cinci perechi de boi se aseamana cu omul trupesc care isi testeaza exagerat cele cinci...
