DOUĂ CHEMĂRI – Parabola celor poftiți la cină
Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana (Luca 14, 16-24) Citind sau ascultand aceasta parabola, ne intrebam: Este una usor de inteles? La o prima lectura si ascultare am fi tentati sa raspundem pozitiv: Da! Am inteles totul! Dar, reflectand mai mult asupra ei, vom vedea ca raspunsul este mult mai complicat decat un simplu Da! Pilda ridica []Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana(Luca 14, 16-24)Citind sau ascultand aceasta parabola, ne intrebam: Este una usor de inteles? La o prima lectura si ascultare am fi tentati sa raspundem pozitiv: Da! Am inteles totul! Dar, reflectand mai mult asupra ei, vom vedea ca raspunsul este mult mai complicat decat un simplu Da! Pilda ridica mult mai multe intrebari decat am crezut la inceput, iar raspunsul la ele nu este nici el chiar foarte simplu si nici usor de dat. Dar sa vedem despre ce este vorba.
Intr-una din zile, Mantuitorul Hristos a fost invitat la masa in casa unui fariseu. Sfantul Evanghelist Luca ne spune ca acest fariseu era chiar unul dintre mai-marii acestei grupari religioase. Era un fruntas al lor: i a intrat El sa manance in casa unuia dintre capeteniile fariseilor sambata si ei Il pandeau (Luca 14, 1).
In casa lui s-au adunat si alti farisei, dar si multi carturari, unii venind doar sa-L prinda pe Iisus in cuvant. Luca ne spune clar ca si de data aceasta ei Il pandeau (Luca 14, 1). Asadar, in acest context, Mantuitorul Hristos rosteste Parabola celor chemati la Cina. Si iata ce spune El.
Refuzul invitatiei la fericire vesnicaUn om oarecare a facut Cina mare si i-a chemat pe multi. La ceasul Cinei, cand totul a fost gata, a trimis pe sluga sa sa spuna celor chemati: veniti, ca iata toate sunt gata. Carturarii de fata, cand vor fi auzit expresia a dat o cina mare , trebuie sa-si fi amintit imediat textul din Isaia 25, 6, unde se spune: Domnul ostirilor pregateste un ospat cu bucate gustoase . Omul despre care vorbeste Iisus este, deci, o metafora pentru Dumnezeu. Prin urmare, Cina este un simbol pentru ospatul bucuriei eshatologice, in comuniune cu Dumnezeu (cf. Luca 13, 29; Apoc. 19, 7, 9).
Dar in momentul in care li s-a spus ca totul este gata si ca pot veni, toti au inceput sa se scuze de parca ar fi fost intelesi. Primul a zis: Am cumparat un ogor si trebuie sa ies ca sa-l vad, de aceea nu pot sa vin. Al doilea s-a scuzat: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog, iarta-ma . Iar al treilea a motivat: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni . Primii doi adauga, la refuz, cuvintele: Te rog sa ma ierti! . Macar sunt politicosi! Al treilea, in schimb, socoteste ca nu e nevoie sa-si ceara iertare pentru refuz si neparticipare.
Continuand pilda, Mantuitorul spune ca stapanul s-a suparat, s-a maniat chiar cand a auzit ca toti l-au refuzat. De aceea, a poruncit slugii sa mearga si sa adune din toate pietele pe cei saraci, pe cei neputinciosi, pe orbi, pe schiopi, pe toti cei suferinzi si flamanzi.
Trebuie sa spunem ca cei saraci, neputinciosii, suferinzii de orice fel, chemati aici nu sunt un inlocuitor pentru cei distinsi, bogati, sanatosi. Si ei sunt, de asemenea, invitati inca de la inceput. Insa, in pilda de fata, Iisus ii vizeaza in primul rand pe cei bogati, pe liderii spirituali ai poporului ales, ei fiind primii care L-au refuzat pe Dumnezeu, nerecunoscandu-L pe Iisus ca Fiu al Sau.
Sluga indeplineste porunca, dar casa tot nu s-a umplut. Asa se face ca primeste o noua porunca: Iesi la drumuri si la garduri si sileste-i pe toti sa intre, ca sa mi se umple casa (Luca 14, 23). Apoi, la urma, adauga o sentinta: Caci va spun voua ca nici unul dintre barbatii aceia chemati nu va gusta din cina mea! (Luca 14, 24). Cum sa mai guste, daca n-au venit? Cuvintele lui Iisus se refereau, desigur, nu la o cina obisnuita, ci la vesnica comuniune cu Dumnezeu, de care ei, refuzand-o acum, nu vor avea parte nici in viitor.
Doua chemariAceasta parabola, si ea, ca oricare alta, incifreaza si inchide, dar in acelasi timp descifreaza si deschide sensul si mesajul textului. Mantuitorul a vrut sa transmita ceva prin aceasta pilda, atat celor ce-L ascultau atunci, cat si noua, celor de azi. Este o parabola simpla la auzire, dar cu mult sens si care ridica, in acelasi timp, si multe intrebari. De aceea, unele lucruri necesita a fi lamurite. Sa ne oprim la cateva dintre ele.
Observam, de la inceput, ca pilda lasa sa se inteleaga faptul ca este vorba de doua chemari la aceasta Cina. O prima chemare are loc cand stapanul s-a hotarat sa faca Cina si sa-i invite pe multi. A doua chemare a fost atunci cand, potrivit obiceiului din Orient, totul a fost gata pentru comuniune, pentru petrecere. Dar toti cei chemati au gasit diferite pretexte pentru a refuza invitatia. Asadar, stapanul s-a maniat, pe de o parte, din cauza refuzului, iar pe de alta parte, din cauza falselor motive pe care le-au invocat cei chemati. Se mai pot prezenta scuze dupa ce prima invitatie a fost acceptata?Pentru a intelege mai bine mesajul acestei pilde trebuie sa intram in simbolismul ei. Stapanul este Dumnezeu, iar Cina aceea este Imparatia Lui sau, altfel spus, comuniunea cu El. Imparatia lui Dumnezeu este, poate, o notiune mai abstracta, dar, daca spunem ca suntem chemati in comuniune cu Dumnezeu, spunem ceva mai pe intelesul nostru. Prima chemare, pe care Dumnezeu o adreseaza creaturii Lui, omul, este atunci cand l-a adus la viata. Virtual, in momentul in care Dumnezeu ne-a dat viata, ne-a chemat la comuniune cu El. Dumnezeu vrea sa fim cu El vesnic, in Imparatia Sa, dar, in acelasi timp, ne respecta si libertatea. Asadar, momentul intrarii in viata coincide cu prima chemare din aceasta pilda.
A doua chemare se intampla atunci cand totul este pregatit pentru tine. Iar acest moment este clipa in care tu ai reusit sa realizezi relatia ta cu cerul, adica cu ceva de dincolo de tine, cu o putere care este mai presus de intelegerea ta. Atunci te situezi pentru prima oara in relatie cu Dumnezeu. Asadar, cand ai constientizat relatia ta cu Dumnezeu, esti si chemat la comuniunea cu El. Atunci, totul este gata ca tu sa primesti toate binefacerile Lui in dar. Iar acest lucru se realizeaza, prin excelenta, in Sacramentul euharistic al Sfintei Liturghii. Si astfel, ea devine Cina la care toti suntem chemati.
Justificarea prin pretexteCel de-al doilea aspect al pildei se refera la pretexte sau false motive.
Primul invitat a spus ca si-a cumparat o tarina si trebuie sa mearga sa o vada. Cand sa mearga sa o vada, pentru ca invitatia lui a fost la o Cina, si Cina este seara? Ce putea el sa mai vada, seara, din tarina pe care si-a luat-o? Nimic! Asadar, scuza lui e un pretext!Al doilea invitat a spus ca si-a cumparat cinci perechi de boi si trebuie sa mearga sa-i incerce. Cum sa-i incerce seara, cand intunericul se lasa? Cum sa lucreze cu ei noaptea? Sau cum de i-a cumparat fara sa stie daca sunt buni de ceva sau nu? Asadar, fals motiv!Al treilea a spus, simplu: M-am casatorit . Si ce motiv e acesta sa refuzi invitatia? Putea sa mearga cu sotia. Dar acesta il semnifica, spun Sfintii Parinti, pe cel prins in vraja si in farmecul iluziilor placerilor trupesti. Acolo nu...
Intr-una din zile, Mantuitorul Hristos a fost invitat la masa in casa unui fariseu. Sfantul Evanghelist Luca ne spune ca acest fariseu era chiar unul dintre mai-marii acestei grupari religioase. Era un fruntas al lor: i a intrat El sa manance in casa unuia dintre capeteniile fariseilor sambata si ei Il pandeau (Luca 14, 1).
In casa lui s-au adunat si alti farisei, dar si multi carturari, unii venind doar sa-L prinda pe Iisus in cuvant. Luca ne spune clar ca si de data aceasta ei Il pandeau (Luca 14, 1). Asadar, in acest context, Mantuitorul Hristos rosteste Parabola celor chemati la Cina. Si iata ce spune El.
Refuzul invitatiei la fericire vesnicaUn om oarecare a facut Cina mare si i-a chemat pe multi. La ceasul Cinei, cand totul a fost gata, a trimis pe sluga sa sa spuna celor chemati: veniti, ca iata toate sunt gata. Carturarii de fata, cand vor fi auzit expresia a dat o cina mare , trebuie sa-si fi amintit imediat textul din Isaia 25, 6, unde se spune: Domnul ostirilor pregateste un ospat cu bucate gustoase . Omul despre care vorbeste Iisus este, deci, o metafora pentru Dumnezeu. Prin urmare, Cina este un simbol pentru ospatul bucuriei eshatologice, in comuniune cu Dumnezeu (cf. Luca 13, 29; Apoc. 19, 7, 9).
Dar in momentul in care li s-a spus ca totul este gata si ca pot veni, toti au inceput sa se scuze de parca ar fi fost intelesi. Primul a zis: Am cumparat un ogor si trebuie sa ies ca sa-l vad, de aceea nu pot sa vin. Al doilea s-a scuzat: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog, iarta-ma . Iar al treilea a motivat: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni . Primii doi adauga, la refuz, cuvintele: Te rog sa ma ierti! . Macar sunt politicosi! Al treilea, in schimb, socoteste ca nu e nevoie sa-si ceara iertare pentru refuz si neparticipare.
Continuand pilda, Mantuitorul spune ca stapanul s-a suparat, s-a maniat chiar cand a auzit ca toti l-au refuzat. De aceea, a poruncit slugii sa mearga si sa adune din toate pietele pe cei saraci, pe cei neputinciosi, pe orbi, pe schiopi, pe toti cei suferinzi si flamanzi.
Trebuie sa spunem ca cei saraci, neputinciosii, suferinzii de orice fel, chemati aici nu sunt un inlocuitor pentru cei distinsi, bogati, sanatosi. Si ei sunt, de asemenea, invitati inca de la inceput. Insa, in pilda de fata, Iisus ii vizeaza in primul rand pe cei bogati, pe liderii spirituali ai poporului ales, ei fiind primii care L-au refuzat pe Dumnezeu, nerecunoscandu-L pe Iisus ca Fiu al Sau.
Sluga indeplineste porunca, dar casa tot nu s-a umplut. Asa se face ca primeste o noua porunca: Iesi la drumuri si la garduri si sileste-i pe toti sa intre, ca sa mi se umple casa (Luca 14, 23). Apoi, la urma, adauga o sentinta: Caci va spun voua ca nici unul dintre barbatii aceia chemati nu va gusta din cina mea! (Luca 14, 24). Cum sa mai guste, daca n-au venit? Cuvintele lui Iisus se refereau, desigur, nu la o cina obisnuita, ci la vesnica comuniune cu Dumnezeu, de care ei, refuzand-o acum, nu vor avea parte nici in viitor.
Doua chemariAceasta parabola, si ea, ca oricare alta, incifreaza si inchide, dar in acelasi timp descifreaza si deschide sensul si mesajul textului. Mantuitorul a vrut sa transmita ceva prin aceasta pilda, atat celor ce-L ascultau atunci, cat si noua, celor de azi. Este o parabola simpla la auzire, dar cu mult sens si care ridica, in acelasi timp, si multe intrebari. De aceea, unele lucruri necesita a fi lamurite. Sa ne oprim la cateva dintre ele.
Observam, de la inceput, ca pilda lasa sa se inteleaga faptul ca este vorba de doua chemari la aceasta Cina. O prima chemare are loc cand stapanul s-a hotarat sa faca Cina si sa-i invite pe multi. A doua chemare a fost atunci cand, potrivit obiceiului din Orient, totul a fost gata pentru comuniune, pentru petrecere. Dar toti cei chemati au gasit diferite pretexte pentru a refuza invitatia. Asadar, stapanul s-a maniat, pe de o parte, din cauza refuzului, iar pe de alta parte, din cauza falselor motive pe care le-au invocat cei chemati. Se mai pot prezenta scuze dupa ce prima invitatie a fost acceptata?Pentru a intelege mai bine mesajul acestei pilde trebuie sa intram in simbolismul ei. Stapanul este Dumnezeu, iar Cina aceea este Imparatia Lui sau, altfel spus, comuniunea cu El. Imparatia lui Dumnezeu este, poate, o notiune mai abstracta, dar, daca spunem ca suntem chemati in comuniune cu Dumnezeu, spunem ceva mai pe intelesul nostru. Prima chemare, pe care Dumnezeu o adreseaza creaturii Lui, omul, este atunci cand l-a adus la viata. Virtual, in momentul in care Dumnezeu ne-a dat viata, ne-a chemat la comuniune cu El. Dumnezeu vrea sa fim cu El vesnic, in Imparatia Sa, dar, in acelasi timp, ne respecta si libertatea. Asadar, momentul intrarii in viata coincide cu prima chemare din aceasta pilda.
A doua chemare se intampla atunci cand totul este pregatit pentru tine. Iar acest moment este clipa in care tu ai reusit sa realizezi relatia ta cu cerul, adica cu ceva de dincolo de tine, cu o putere care este mai presus de intelegerea ta. Atunci te situezi pentru prima oara in relatie cu Dumnezeu. Asadar, cand ai constientizat relatia ta cu Dumnezeu, esti si chemat la comuniunea cu El. Atunci, totul este gata ca tu sa primesti toate binefacerile Lui in dar. Iar acest lucru se realizeaza, prin excelenta, in Sacramentul euharistic al Sfintei Liturghii. Si astfel, ea devine Cina la care toti suntem chemati.
Justificarea prin pretexteCel de-al doilea aspect al pildei se refera la pretexte sau false motive.
Primul invitat a spus ca si-a cumparat o tarina si trebuie sa mearga sa o vada. Cand sa mearga sa o vada, pentru ca invitatia lui a fost la o Cina, si Cina este seara? Ce putea el sa mai vada, seara, din tarina pe care si-a luat-o? Nimic! Asadar, scuza lui e un pretext!Al doilea invitat a spus ca si-a cumparat cinci perechi de boi si trebuie sa mearga sa-i incerce. Cum sa-i incerce seara, cand intunericul se lasa? Cum sa lucreze cu ei noaptea? Sau cum de i-a cumparat fara sa stie daca sunt buni de ceva sau nu? Asadar, fals motiv!Al treilea a spus, simplu: M-am casatorit . Si ce motiv e acesta sa refuzi invitatia? Putea sa mearga cu sotia. Dar acesta il semnifica, spun Sfintii Parinti, pe cel prins in vraja si in farmecul iluziilor placerilor trupesti. Acolo nu...
