Ni s-a născut Mântuitor!…
Lumea asa cum e ea si cum a fost totdeauna, totusi astepta un Mantuitor, asa dupa cum era proorocit cu veacuri mai nainte, ca Dumnezeu va trimite pe insusi fiul Sau ca sa o mantuiasca din blestemul de la inceput. Asteptau doar mila nu aveau, si socoteau ca Mantuitorul se va naste in vreun palat []Lumea asa cum e ea si cum a fost totdeauna, totusi astepta un Mantuitor, asa dupa cum era proorocit cu veacuri mai nainte, ca Dumnezeu va trimite pe insusi fiul Sau ca sa o mantuiasca din blestemul de la inceput.
Asteptau doar mila nu aveau, si socoteau ca Mantuitorul se va naste in vreun palat imparatesc. Cine isi va fi inchipuit ca Imparatul Maririi se va naste intr-un loc atat de umil cum este grajdul? i iata aici a voit Domnul sa se nasca Fiul Sau cel iubit, aici in suferinta, in mizerie, in lipsa. Parasind Tronul stralucit al Tatalui, spre a suferi aici pe pamant rusine, batjocuri, ura si moarte, numai ca sa arate oamenilor dragostea lui Dumnezeu fata de ei, numai ca sa ne scape pe noi de pacate si sa ne mantuiasca.
In noaptea aceia cand lumea dormea linistita, cand numai niste pastori stateau de veghe imprejurul turmei lor (Luca 2, 8) atunci s-a nascut Mantuitorul.
Pastorilor li s-a aratat mai nainte minunea nasterii. Cand o lumina mare a stralucit pe campiile dimprejur, au fost cuprinsi de frica, un inger al Domnului li s-a infatisat si i-a imbarbatat: Nu Va temeti, ca astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor, care este Hristos Domnul (Luca 2, 9, 11).
Ei au fost cei dintai care au aflat pruncul luminat culcat in iesle, ei au fost primii cari s-au inchinat si cari apoi, au dus vestea in toate partile despre nasterea Lui.
De atunci in fiecare an rasuna in urechile neamurilor vestea plina de bucurie despre nasterea...
Asteptau doar mila nu aveau, si socoteau ca Mantuitorul se va naste in vreun palat imparatesc. Cine isi va fi inchipuit ca Imparatul Maririi se va naste intr-un loc atat de umil cum este grajdul? i iata aici a voit Domnul sa se nasca Fiul Sau cel iubit, aici in suferinta, in mizerie, in lipsa. Parasind Tronul stralucit al Tatalui, spre a suferi aici pe pamant rusine, batjocuri, ura si moarte, numai ca sa arate oamenilor dragostea lui Dumnezeu fata de ei, numai ca sa ne scape pe noi de pacate si sa ne mantuiasca.
In noaptea aceia cand lumea dormea linistita, cand numai niste pastori stateau de veghe imprejurul turmei lor (Luca 2, 8) atunci s-a nascut Mantuitorul.
Pastorilor li s-a aratat mai nainte minunea nasterii. Cand o lumina mare a stralucit pe campiile dimprejur, au fost cuprinsi de frica, un inger al Domnului li s-a infatisat si i-a imbarbatat: Nu Va temeti, ca astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor, care este Hristos Domnul (Luca 2, 9, 11).
Ei au fost cei dintai care au aflat pruncul luminat culcat in iesle, ei au fost primii cari s-au inchinat si cari apoi, au dus vestea in toate partile despre nasterea Lui.
De atunci in fiecare an rasuna in urechile neamurilor vestea plina de bucurie despre nasterea...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului