Noi binecuvantam pe Dumnezeu si nu uitam niciodata marea Lui binefacere. Ca si noi eram cazuti. Dar Domnul, in bunatatea Sa, a venit pe la noi si ne-a mai trimis un slujitor al Sau, samaritean milostiv. Parintele Iosif a fost un samaritean milostiv. Acest om al lui Dumnezeu care a suit spre Ierusalim singur atunci []Noi binecuvantam pe Dumnezeu si nu uitam niciodata marea Lui binefacere. Ca si noi eram cazuti. Dar Domnul, in bunatatea Sa, a venit pe la noi si ne-a mai trimis un slujitor al Sau, samaritean milostiv. Parintele Iosif a fost un samaritean milostiv. Acest om al lui Dumnezeu care a suit spre Ierusalim singur atunci ne-a gasit pe noi, prin Cuvantul Domnului, si ne-a chemat si pe noi sa suim spre Ierusalim. i astfel, prin harul lui Dumnezeu, Lucrarea aceasta a Oastei este acel minunat samaritean milostiv care trece mereu, ridicandu-i spre Ierusalimul cel ceresc pe atat de multi cazuti. Noi am fost ca niste cazuti Eu stiu cat de adanc cazusem si cat de puternic, si cat de dureros ma sfasiasera talharii ispitelor cand eram cazut. i acum patruzeci de ani, Domnul a trecut, Lucrarea aceasta a trecut, chemarea Parintelui Iosif a trecut, suind spre Ierusalim a trecut si pe langa mine si m-a ajutat sa ma ridic si sa incerc sa merg si eu la inceput slabut pe picioarele mele. Dar dupa aceea Domnul m-a intarit tot mai mult. i am inaintat mereu Inca nu am ajuns, dar nu-i departe intesc mereu si nadajduiesc ca voi ajunge odata. Parintele Iosif a ajuns; fratele Marini a ajuns; ceilalti frati si surori cu care am plecat odata, multi, multi au ajuns. Ei se bucura acuma in Ierusalimul ceresc. In curand vom ajunge si noi, daca vom fi credinciosi si daca urcam mereu in sus. Daca intoarcem inapoi si cadem, si dam inapoi de la credinta, nu vom ajunge niciodata. Vom ajunge tot mai rau, pana vom fi nenorociti pe veci. Sa ne fereasca Dumnezeu! i sa ne ajute Domnul sa tintim mereu spre Ierusalim, unde a ajuns bunul Samaritean Care S-a indurat de noi; unde au ajuns toti samaritenii milostivi, fratii nostri care ne-au cercetat si ne-au chemat, ne-au ridicat, ne-au legat ranile si ne-au ajutat sa inaintam si noi spre Ierusalim. Ei au ajuns, ca si-au implinit zilele de slujba si s-au dus acasa, la odihna. Vom ajunge si noi. Dar sa tintim mereu in sus, spre Ierusalim.

Din toata inima va dorim acest lucru. Cei care Il cunoasteti pe Domnul mai de mult, cei care ati simtit mangaierea si ajutorul Sau nu mai intoarceti inapoi nici macar un gand, nici macar o privire. Mergeti mereu inainte prin credinta, prin rabdare, prin rugaciune, prin staruinta, prin toata ravna sfanta pe care v-o cere si v-o doreste...