VOLUNTAR ȘI VOLUNTARIAT ÎN OASTEA DOMNULUI
Cand vorbeste despre voluntariatul Oastei Domnului, Parintele Iosif Trifa spune ca sub inspiratie de la Domnul, de Sus a chemat sub steagul Domnului pe toti cei care, de bunavoie, s-au hotarat sa intre intr-un razboi duhovnicesc (Ce este Oastea Domnului, Ed. O.
D., Sibiu, 2003, pg. 248). i continua, spunand: Creatia Oastei Domnului a []Cand vorbeste despre voluntariatul Oastei Domnului, Parintele Iosif Trifa spune ca sub inspiratie de la Domnul, de Sus a chemat sub steagul Domnului pe toti cei care, de bunavoie, s-au hotarat sa intre intr-un razboi duhovnicesc (Ce este Oastea Domnului, Ed. O.
D., Sibiu, 2003, pg. 248). i continua, spunand: Creatia Oastei Domnului a fost de la inceput un voluntariat, cu luptatori voluntari. () i aceasta trebuie sa ramana Oastea Domnului: un voluntariat duhovnicesc, care lucreaza si activeaza in cadrul invataturilor din Biblie si Biserica (Ibidem). Asadar, voluntariat cu luptatori voluntari in cadrul invataturilor din Biblie si Biserica!Se stie ca voluntarii care vor sa mearga la armata intra in aceleasi drepturi si obligatii pe care le au cei care sunt chemati sub arme la porunca stapanirii. Voluntarul intrat in Oastea Domnului se supune regulilor existente in interiorul Fratietatii. Iar regulile acestea au fost clar stabilite in cartea mai sus citata si subliniate inca o data in Motiunea din 12 Septembrie 1937. In acest document, Parintele Iosif, impreuna cu cei peste cinci sute de frati,face o impresionanta legatura intre drepturile si, mai ales, obligatiile voluntarilor ca membri ai Miscarii fata de miscarea insasi si libertatea acestora camembri ai Bisericii fata de Biserica. Aceasta clarificare a fost necesar a se face din cauza faptului ca Oastei i s-au facut statute care ingradeau libertatea acesteia ca fiica a Bisericii. Raul pe care il aveau a face statutele a fost explicat de catre Parintele Iosif in trei cuvantari ale sale tinute in 12 septembrie 1937, precum si in cadrul Motiunii insasi.
In primul sau cuvant, Parintele Iosif a aratat ca statutele sting tocmai ceea ce este fiinta, viata si biruinta acestei Miscari: voluntariatul ei, duhul ei, spiritualitatea ei (in Traian Dorz, Zile si adevaruri istorice, Ed. O.
D., Sibiu, 2004, pg. 44). Iar in cadrul...
D., Sibiu, 2003, pg. 248). i continua, spunand: Creatia Oastei Domnului a []Cand vorbeste despre voluntariatul Oastei Domnului, Parintele Iosif Trifa spune ca sub inspiratie de la Domnul, de Sus a chemat sub steagul Domnului pe toti cei care, de bunavoie, s-au hotarat sa intre intr-un razboi duhovnicesc (Ce este Oastea Domnului, Ed. O.
D., Sibiu, 2003, pg. 248). i continua, spunand: Creatia Oastei Domnului a fost de la inceput un voluntariat, cu luptatori voluntari. () i aceasta trebuie sa ramana Oastea Domnului: un voluntariat duhovnicesc, care lucreaza si activeaza in cadrul invataturilor din Biblie si Biserica (Ibidem). Asadar, voluntariat cu luptatori voluntari in cadrul invataturilor din Biblie si Biserica!Se stie ca voluntarii care vor sa mearga la armata intra in aceleasi drepturi si obligatii pe care le au cei care sunt chemati sub arme la porunca stapanirii. Voluntarul intrat in Oastea Domnului se supune regulilor existente in interiorul Fratietatii. Iar regulile acestea au fost clar stabilite in cartea mai sus citata si subliniate inca o data in Motiunea din 12 Septembrie 1937. In acest document, Parintele Iosif, impreuna cu cei peste cinci sute de frati,face o impresionanta legatura intre drepturile si, mai ales, obligatiile voluntarilor ca membri ai Miscarii fata de miscarea insasi si libertatea acestora camembri ai Bisericii fata de Biserica. Aceasta clarificare a fost necesar a se face din cauza faptului ca Oastei i s-au facut statute care ingradeau libertatea acesteia ca fiica a Bisericii. Raul pe care il aveau a face statutele a fost explicat de catre Parintele Iosif in trei cuvantari ale sale tinute in 12 septembrie 1937, precum si in cadrul Motiunii insasi.
In primul sau cuvant, Parintele Iosif a aratat ca statutele sting tocmai ceea ce este fiinta, viata si biruinta acestei Miscari: voluntariatul ei, duhul ei, spiritualitatea ei (in Traian Dorz, Zile si adevaruri istorice, Ed. O.
D., Sibiu, 2004, pg. 44). Iar in cadrul...
