Facem parte dintr-un lanţ de aur minunat.
Mi-aduc aminte de o intamplare pe care am citit-o din Vietile Sfintilor, cum un tanar a fost dus in fata dregatorilor pagani si, pus in fata judecatorilor aspri, a fost sfatuit sa se lepede de credinta, sa se lepede de Hristos, sa se lase de credinta inaintasilor sai. Dar el a raspuns: Nu pot! []Mi-aduc aminte de o intamplare pe care am citit-o din Vietile Sfintilor, cum un tanar a fost dus in fata dregatorilor pagani si, pus in fata judecatorilor aspri, a fost sfatuit sa se lepede de credinta, sa se lepede de Hristos, sa se lase de credinta inaintasilor sai. Dar el a raspuns: Nu pot! Nu ma lasa lantul.
Judecatorul i-a spus: Esti nebun? Ce lant? Vorbesti de lant ca si cum ai fi legat, dar noi te vedem aici fara lant, nici la maini nici la picioare. Cum spui tu ca nu te lasa lantul?Tanarul a raspuns: Eu fac parte dintr-o inlantuire de inaintasi si de urmasi. Inaintasii mei sfinti care au murit inaintea mea moarte de martiri si de credinciosi sunt lantul cel de aur al credintei care nu ma lasa sa ma lepad. Eu sunt una cu ei, eu sunt legat de ei, eu sunt lipit de ei, eu sunt crescut intre ei si sunt ingemanat de ei in aceasta sfanta slujba si credinta in Hristos. i chiar daca as vrea eu sa fac nu ma pot lasa. Eu nu ma pot lasa de parintii mei si de inaintasii mei. Nu pot sa parasesc aceasta sfanta lucrare de credinta in care eu sunt abia o veriga la lantului de aur al inaintasilor mei. i noi facem parte dintr-un lant de aur minunat. In mijlocul poporului nostru au fost oameni de credinta si de putere, si de indrazneala sfanta si mare Daca Dumnezeu a facut sa ajunga pana astazi fiinta poporului nostru, a fost pentru ca de la inceput poporul nostru s-a nascut odata cu credinta si in mijlocul lui au fost barbati ai credintei, oameni de mare pret inaintea lui Dumnezeu. Ei au luptat sa pastreze fiinta neamului nostru si credinta parintilor nostri in care Dumnezeu acum ne-a randuit noua o lucrare deosebita, prin care sa ne trezim, sa ne improspatam, sa ne imbarbatam inimile si sa putem urma astfel credinta inaintasilor nostri cu o vigoare, cu o putere, cu o indrazneala si mai sporita. Pentru ca facem parte dintr-un lant de aur, din firul lung al unor inaintasi ai credintei care s-au jertfit pana astazi. Tot pamantul tarii noastre este presarat de manastiri, de troite, de cruci, de paraclise si de tot felul de semne ale credintei inaintasilor nostri.
Ce multi sunt chiar tineri care au avut curaj si au avut putere sa faca o lucrare de asa marime si de asa frumusete pentru Dumnezeu! Au avut o credinta puternica si mare. i dovada acestei credinti a ramas peste veacuri pana la noi. Noua ni se cere acum ca, pe langa semnele acestea minunate ale credintei inaintasilor nostri, sa aducem puterea de traire, avantul inflacarat al unei iubiri nemarginite fata de Hristos, Care ne-a rascumparat si Care ne-a pastrat aceasta limba in care sa putem citi si marturisi, si impartasi cuvintele frumoase ale sfintei Evanghelii. El ne-a lasat aceasta limba si acest popor in mijlocul caruia avem frati, avem surori. Din mijlocul poporului acestuia a fost mama noastra, tatal nostru, fratii nostri. Sufletele cele mai iubite si mai scumpe pe care le-am avut pe pamant din mijlocul acestui...
Judecatorul i-a spus: Esti nebun? Ce lant? Vorbesti de lant ca si cum ai fi legat, dar noi te vedem aici fara lant, nici la maini nici la picioare. Cum spui tu ca nu te lasa lantul?Tanarul a raspuns: Eu fac parte dintr-o inlantuire de inaintasi si de urmasi. Inaintasii mei sfinti care au murit inaintea mea moarte de martiri si de credinciosi sunt lantul cel de aur al credintei care nu ma lasa sa ma lepad. Eu sunt una cu ei, eu sunt legat de ei, eu sunt lipit de ei, eu sunt crescut intre ei si sunt ingemanat de ei in aceasta sfanta slujba si credinta in Hristos. i chiar daca as vrea eu sa fac nu ma pot lasa. Eu nu ma pot lasa de parintii mei si de inaintasii mei. Nu pot sa parasesc aceasta sfanta lucrare de credinta in care eu sunt abia o veriga la lantului de aur al inaintasilor mei. i noi facem parte dintr-un lant de aur minunat. In mijlocul poporului nostru au fost oameni de credinta si de putere, si de indrazneala sfanta si mare Daca Dumnezeu a facut sa ajunga pana astazi fiinta poporului nostru, a fost pentru ca de la inceput poporul nostru s-a nascut odata cu credinta si in mijlocul lui au fost barbati ai credintei, oameni de mare pret inaintea lui Dumnezeu. Ei au luptat sa pastreze fiinta neamului nostru si credinta parintilor nostri in care Dumnezeu acum ne-a randuit noua o lucrare deosebita, prin care sa ne trezim, sa ne improspatam, sa ne imbarbatam inimile si sa putem urma astfel credinta inaintasilor nostri cu o vigoare, cu o putere, cu o indrazneala si mai sporita. Pentru ca facem parte dintr-un lant de aur, din firul lung al unor inaintasi ai credintei care s-au jertfit pana astazi. Tot pamantul tarii noastre este presarat de manastiri, de troite, de cruci, de paraclise si de tot felul de semne ale credintei inaintasilor nostri.
Ce multi sunt chiar tineri care au avut curaj si au avut putere sa faca o lucrare de asa marime si de asa frumusete pentru Dumnezeu! Au avut o credinta puternica si mare. i dovada acestei credinti a ramas peste veacuri pana la noi. Noua ni se cere acum ca, pe langa semnele acestea minunate ale credintei inaintasilor nostri, sa aducem puterea de traire, avantul inflacarat al unei iubiri nemarginite fata de Hristos, Care ne-a rascumparat si Care ne-a pastrat aceasta limba in care sa putem citi si marturisi, si impartasi cuvintele frumoase ale sfintei Evanghelii. El ne-a lasat aceasta limba si acest popor in mijlocul caruia avem frati, avem surori. Din mijlocul poporului acestuia a fost mama noastra, tatal nostru, fratii nostri. Sufletele cele mai iubite si mai scumpe pe care le-am avut pe pamant din mijlocul acestui...
