Explicație duhovnicească: Sfânta și Marea Sâmbătă
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea dumnezeiasca si trupeasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricaciune, a fost mutat spre viata vesnica. Prezentand semnificatiile acestei zile din Saptamana Patimilor, sinaxarul rezuma continutul Prohodului Domnului si al cantarilor randuite pentru Vecernia aceleiasi zile, savarsita sambata []In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea dumnezeiasca si trupeasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricaciune, a fost mutat spre viata vesnica.
Prezentand semnificatiile acestei zile din Saptamana Patimilor, sinaxarul rezuma continutul Prohodului Domnului si al cantarilor randuite pentru Vecernia aceleiasi zile, savarsita sambata dimineata impreuna cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.
Cele patruzeci de zile ale Postului Mare intrec pe celelalte zile, iar mai mare decat acestea este saptamana cea mare. Mai mare decat saptamana mare este aceasta Sfanta si Mare Sambata. Se numeste saptamana mare nu pentru ca zilele ei ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru ca in ea s-au savarsit si mai cu seama azi, minunile mari si mai presus de fire si faptele neobisnuite ale Mantuitorului nostru.
Dupa cum la intaia facere a lumii, Dumnezeu, savarsind toate lucrurile, si in urma in ziua a sasea a creat pe om, faptura cea mai de seama, iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Lui si a sfintit ziua, numind-o Sambata, care se talcuieste odihna, tot asa si la facerea lumii celei spirituale, savarsind toate in chipul cel mai bun, in ziua a sasea a creat din nou pe omul si innoindu-l iarasi prin Crucea cea de viata purtatoare S-a odihnit inca o data cu o odihna desavarsita, de toate lucrurile Lui, dormind un somn datator de viata si mantuitor.
Cuvantul lui Dumnezeu a stat cu trupul in mormant, iar cu sufletul Lui curat si dumnezeiesc Se pogoara si in iad. Sufletul a fost despartit prin moarte de trup si l-a dat in mainile Tatalui. Tot Tatalui i-a dat si propriul Sau sange, fara sa-I fie cerut; iar sangele Lui a fost pret de rascumparare pentru noi.
Sufletul Domnului n-a fost tinut in iad ca sufletele...
Prezentand semnificatiile acestei zile din Saptamana Patimilor, sinaxarul rezuma continutul Prohodului Domnului si al cantarilor randuite pentru Vecernia aceleiasi zile, savarsita sambata dimineata impreuna cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.
Cele patruzeci de zile ale Postului Mare intrec pe celelalte zile, iar mai mare decat acestea este saptamana cea mare. Mai mare decat saptamana mare este aceasta Sfanta si Mare Sambata. Se numeste saptamana mare nu pentru ca zilele ei ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru ca in ea s-au savarsit si mai cu seama azi, minunile mari si mai presus de fire si faptele neobisnuite ale Mantuitorului nostru.
Dupa cum la intaia facere a lumii, Dumnezeu, savarsind toate lucrurile, si in urma in ziua a sasea a creat pe om, faptura cea mai de seama, iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Lui si a sfintit ziua, numind-o Sambata, care se talcuieste odihna, tot asa si la facerea lumii celei spirituale, savarsind toate in chipul cel mai bun, in ziua a sasea a creat din nou pe omul si innoindu-l iarasi prin Crucea cea de viata purtatoare S-a odihnit inca o data cu o odihna desavarsita, de toate lucrurile Lui, dormind un somn datator de viata si mantuitor.
Cuvantul lui Dumnezeu a stat cu trupul in mormant, iar cu sufletul Lui curat si dumnezeiesc Se pogoara si in iad. Sufletul a fost despartit prin moarte de trup si l-a dat in mainile Tatalui. Tot Tatalui i-a dat si propriul Sau sange, fara sa-I fie cerut; iar sangele Lui a fost pret de rascumparare pentru noi.
Sufletul Domnului n-a fost tinut in iad ca sufletele...
