Duhul Sfânt în Noul Testament
Va este de folos sa Ma duc; caci, daca nu Ma duc, Mangaietorul nu va veni la voi, iar daca Ma duc, Il voi trimite voua. (Ioan 16, 5-7) Vom spune mai departe despre cum S-a aratat si cum a lucrat Duhul Sfant in Noul Testament. Este o mare deosebire intre lucrarea Duhului Sfant din []Va este de folos sa Ma duc; caci, daca nu Ma duc, Mangaietorul nu va veni la voi, iar daca Ma duc, Il voi trimite voua. (Ioan 16, 5-7)Vom spune mai departe despre cum S-a aratat si cum a lucrat Duhul Sfant in Noul Testament.
Este o mare deosebire intre lucrarea Duhului Sfant din Vechiul si din Noul Testament. Vom aduce si aici asemanarea cu porumbelul din timpul lui Noe. De doua ori s-a intors porumbelul in corabie, pentru ca n-a gasit un loc unde sa-si puna piciorul (Fac 8, 9). A doua oara s-a intors cu o ramura de maslin in cioc: semnul inceperii unei vieti noi.
Abia cand a zburat a treia oara si a aflat loc de odihna statornica, nu s-a mai intors.
Asa a fost si cu porumbelul Duhului Sfant. Patru mii de ani a zburat peste o lume plina de pacate si de moarte sufleteasca. El Se pogora, ici si colo, peste alesii Domnului, dar nu- i afla inca loc de odihna si de ramanere statornica in ei. Dar, dupa ce trecura cei patru mii de ani, un lucru mare se petrecea pe pamant. Dupa omul cel dintai, care a fost din pamant, in lume veni Omul al doilea, din cer (I Cor 15, 47).
Acesta era cel dintai si Singurul Om Ce n-avea nici un pacat; era cu desavarsire curat. Porumbelul Duhului Sfant avea acum in Vasul acesta un loc de odihna si salasluire statornica. In Domnul Iisus, porumbelul Duhului Sfant, in sfarsit, i-a aflat un loc unde sa- i puna piciorul ; a aflat locul pe care de mult il tot cauta. In locul acesta a aflat si ramura de maslin , inceputul unei vieti noi, omul cel nou, rascumparat si curatit cu Jertfa Crucii. i, dupa ce mai trecura alte sapte zile, porumbelul nu se mai intoarse inapoi (Fac 8, 12). Duhul Sfant a ramas in lume.
A ramas sa locuiasca in cei rascumparati si curatiti prin sangele Domnului.
Sangele Lui ne curata de orice pacat (I In l, 7) si ne face lacas al Duhului Sfant (I Cor 3, 16). Aici se arata deosebirea intre lucrarea Duhului Sfant din Vechiul si cea din Noul Testament. In Vechiul Testament, Duhul Sfant Se pogora peste alesii Domnului; era peste ei, dar nu era in ei.
Domnul Iisus a atras Duhul Sfant in El si L-a lasat sa intre si sa lucreze si in noi. Eu voi ruga pe Tatal si va va da voua un alt Mangaietor, Care va ramane cu voi si va fi in voi (In 14, 17).
Ce dar mare si ce deosebire mare!Vom ilustra aceasta deosebire si cu o alta asemanare. In Vechiul Testament, Duhul Sfant a lucrat ca o putere externa; asa cum moara de vant sau barca umbla cu ajutorul vantului.
In Noul Testament, Duhul Sfant lucreaza ca o putere interna, asa cum moara de foc sau barca cu motor umbla cu ajutorul motorului din ele. i, acum, sa mergem mai departe! Duhul Sfant S-a pogorat in viata Mantuitorului cu toata prisosinta Sa. Il vedem pe Duhul Sfant in toata viata Mantuitorului. Il vedem la Intruparea Domnului (Lc 1, 35). Il vedem la Botez, in chip de porumbel, marturisindu-L pe Domnul. Il vedem in pustie, in lupta Mantuitorului cu ispitele diavolului. In puterea Duhului Sfant invata Iisus si facea minuni: Duhul Domnului este peste Mine, ca M-a uns sa tamaduiesc pe cei zdrobiti cu inima (Lc 4, 18).
Dar Duhul Sfant era numai in Domnul; nu era insa si-n popor, de aceea poporul ura Cuvantul Adevarului (In 14, 17).
Duhul Sfant nu era inca nici peste apostoli. Pana la Pogorarea Duhului Sfant, viata apostolilor este plina de dovezi si semne vadite ca Duhul Sfant nu era inca in ei si nu lucra inca in ei.
Cat de mult ii invatase Domnul, si totusi lui Filip a trebuit sa-i spuna in fata: De atata vreme sunt cu voi, Filipe, si tu nu M-ai cunoscut (In 14, 9). Nu-L cunosteau apostolii inca deplin pe Domnul, pentru ca n-aveau inca Duhul cunoasterii. Intrebari simple ii duceau in eroare si incurcatura, pentru ca n-aveau inca Duhul cunoasterii.
Cat ii intarise Domnul, si totusi, in noaptea din Gradina Ghetsimani, i-a aflat dormind; nu-i putea tine treji, pentru ca n-aveau Duhul privegherii..
Petru s-a cufundat si s-a lepadat de atatea ori, si cu totii au fugit in ceasurile Rastignirii, pentru ca n-aveau inca Duhul tariei in credinta..
Ravna lor, de multe ori, n-avea intelesul si fagasul cel adevarat al Evangheliei, pentru ca n-aveau inca Duhul cunoasterii. Ei cereau sa se coboare foc din cer peste...
Este o mare deosebire intre lucrarea Duhului Sfant din Vechiul si din Noul Testament. Vom aduce si aici asemanarea cu porumbelul din timpul lui Noe. De doua ori s-a intors porumbelul in corabie, pentru ca n-a gasit un loc unde sa-si puna piciorul (Fac 8, 9). A doua oara s-a intors cu o ramura de maslin in cioc: semnul inceperii unei vieti noi.
Abia cand a zburat a treia oara si a aflat loc de odihna statornica, nu s-a mai intors.
Asa a fost si cu porumbelul Duhului Sfant. Patru mii de ani a zburat peste o lume plina de pacate si de moarte sufleteasca. El Se pogora, ici si colo, peste alesii Domnului, dar nu- i afla inca loc de odihna si de ramanere statornica in ei. Dar, dupa ce trecura cei patru mii de ani, un lucru mare se petrecea pe pamant. Dupa omul cel dintai, care a fost din pamant, in lume veni Omul al doilea, din cer (I Cor 15, 47).
Acesta era cel dintai si Singurul Om Ce n-avea nici un pacat; era cu desavarsire curat. Porumbelul Duhului Sfant avea acum in Vasul acesta un loc de odihna si salasluire statornica. In Domnul Iisus, porumbelul Duhului Sfant, in sfarsit, i-a aflat un loc unde sa- i puna piciorul ; a aflat locul pe care de mult il tot cauta. In locul acesta a aflat si ramura de maslin , inceputul unei vieti noi, omul cel nou, rascumparat si curatit cu Jertfa Crucii. i, dupa ce mai trecura alte sapte zile, porumbelul nu se mai intoarse inapoi (Fac 8, 12). Duhul Sfant a ramas in lume.
A ramas sa locuiasca in cei rascumparati si curatiti prin sangele Domnului.
Sangele Lui ne curata de orice pacat (I In l, 7) si ne face lacas al Duhului Sfant (I Cor 3, 16). Aici se arata deosebirea intre lucrarea Duhului Sfant din Vechiul si cea din Noul Testament. In Vechiul Testament, Duhul Sfant Se pogora peste alesii Domnului; era peste ei, dar nu era in ei.
Domnul Iisus a atras Duhul Sfant in El si L-a lasat sa intre si sa lucreze si in noi. Eu voi ruga pe Tatal si va va da voua un alt Mangaietor, Care va ramane cu voi si va fi in voi (In 14, 17).
Ce dar mare si ce deosebire mare!Vom ilustra aceasta deosebire si cu o alta asemanare. In Vechiul Testament, Duhul Sfant a lucrat ca o putere externa; asa cum moara de vant sau barca umbla cu ajutorul vantului.
In Noul Testament, Duhul Sfant lucreaza ca o putere interna, asa cum moara de foc sau barca cu motor umbla cu ajutorul motorului din ele. i, acum, sa mergem mai departe! Duhul Sfant S-a pogorat in viata Mantuitorului cu toata prisosinta Sa. Il vedem pe Duhul Sfant in toata viata Mantuitorului. Il vedem la Intruparea Domnului (Lc 1, 35). Il vedem la Botez, in chip de porumbel, marturisindu-L pe Domnul. Il vedem in pustie, in lupta Mantuitorului cu ispitele diavolului. In puterea Duhului Sfant invata Iisus si facea minuni: Duhul Domnului este peste Mine, ca M-a uns sa tamaduiesc pe cei zdrobiti cu inima (Lc 4, 18).
Dar Duhul Sfant era numai in Domnul; nu era insa si-n popor, de aceea poporul ura Cuvantul Adevarului (In 14, 17).
Duhul Sfant nu era inca nici peste apostoli. Pana la Pogorarea Duhului Sfant, viata apostolilor este plina de dovezi si semne vadite ca Duhul Sfant nu era inca in ei si nu lucra inca in ei.
Cat de mult ii invatase Domnul, si totusi lui Filip a trebuit sa-i spuna in fata: De atata vreme sunt cu voi, Filipe, si tu nu M-ai cunoscut (In 14, 9). Nu-L cunosteau apostolii inca deplin pe Domnul, pentru ca n-aveau inca Duhul cunoasterii. Intrebari simple ii duceau in eroare si incurcatura, pentru ca n-aveau inca Duhul cunoasterii.
Cat ii intarise Domnul, si totusi, in noaptea din Gradina Ghetsimani, i-a aflat dormind; nu-i putea tine treji, pentru ca n-aveau Duhul privegherii..
Petru s-a cufundat si s-a lepadat de atatea ori, si cu totii au fugit in ceasurile Rastignirii, pentru ca n-aveau inca Duhul tariei in credinta..
Ravna lor, de multe ori, n-avea intelesul si fagasul cel adevarat al Evangheliei, pentru ca n-aveau inca Duhul cunoasterii. Ei cereau sa se coboare foc din cer peste...
