Un frate plânge cu lacrimi să fie reprimit în Oaste
Inca de mult am observat un fel de politica religioasa la o anumita asociatie, de a constrange si silui prin felu rite mijloace si amenintari, ca ostasii sa paraseasca frontul atat de scump Domnului Iisus si sa se asocieze acolo. De la cine porneste si cine este autorul unei asemenea politici intru totul necrestinesti nu stiu! []Inca de mult am observat un fel de politica religioasa la o anumita asociatie, de a constrange si silui prin felu rite mijloace si amenintari, ca ostasii sa paraseasca frontul atat de scump Domnului Iisus si sa se asocieze acolo. De la cine porneste si cine este autorul unei asemenea politici intru totul necrestinesti nu stiu! tiu insa un singur lucru si anume ca peste tot aceasta politica distruge toate simtamintele inalte si curat crestinesti din sufletele inflacarate pentru Domnul. Oriunde s-a folosit aceasta politica, sufletele trezite pentru Evanghelie s-au impartit in doua tabere. Cei mai multi, plini de indignare, s-au intors iarasi pe caile lumii si s-au coborat din nou in acelasi intuneric al pacatului. Iar a doua tabara, in care intra cei mai putini, continua lupta sub steagul ostasiei lui Iisus si fiecare se oteleste tot mai mult, pregatindu-se a-si duce crucea suferintei cu orice jertfa. Cazul fratelui de fata marturiseste acesta. E vorba de fratele Marin D. Mitroi din comuna Poiana de Sus, jud. Dambovita, care, cu lacrimi, ne roaga staruitor a-l reprimi in randurile ostasilor.
Acest frate ravnitor a cazut in vremea prigoanei...
Acest frate ravnitor a cazut in vremea prigoanei...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului