Omul cel mai fericit
Nimeni din cei ce dispretuiesc familia noastra n-a fost in ea pe dinauntru, ci numai pe dinafara. Familia noastra duhovniceasca este o taina. Chiar din mijlocul ei, atat de multi nu o cunosc si nu o inteleg. De aceea n-o stiu pretui cat se cuvine. De aceea o pot parasi. Dar cei ce-o cunosc si o inteleg mor pentru ea.
Dumnezeu ne-a dat fiecaruia o particica din vesnicie si aceasta particica se numeste timp, si ne-a dat insuflare din El si aceasta se numeste suflet, pentru ca in acestea sa ne realizam pe noi insine pentru vesnicie si pentru Dumnezeu.
Nu exista nici un om fara vreun dar dumnezeiesc. Dar exista atat de multi care nu folosesc deloc acest dar sau il folosesc rau. Rasplata sau pedeapsa noastra vor fi numai pentru felul in care am vrut noi insine sa folosim acest dar. Sau n-am vrut.
Binefacerea este o porunca Deci este un act de ascultare, urmat de o rasplatire. Dumnezeu Se va purta fata de noi intocmai cum s-a purtat inima noastra fata de binefacere.
Ce buna este acea inima care poate plange langa tine si cu tine pentru durerea ta! Pretuieste-o intotdeauna si n-o parasi niciodata, caci singura aceasta te iubeste cu adevarat.
Celui statornic bun, statornic iubitor, statornic credincios, ziua nu-i sterge vorbele noptii, inaltarea nu-i sterge chipul smereniei, bogatia nu-i seaca izvorul darniciei si departarea nu-i stinge focul dragostei.
Cel ce crede si iubeste ramane pururea de aceeasi varsta tanara la care dorinta este biruitoare, iar dragostea fierbinte, din pricina marilor si fericitelor lui izvoare launtrice.
Aceluia luptele ii fac credinta si mai puternica. Furtunile ii fac focul iubirii si mai mare. Iar suferintele lui pentru biruinta in aceste doua lupte si munci ii fac aceste comori cu atata mai nepretuite, cu cat a dat pentru ele o jertfa mai mare.
In ceasul marii mele dureri, lasati-ma numai cu marea mea durere. Lasati-ma cu lacrimile, singur cu marile mele lacrimi langa mormantul marii mele iubiri. Iubirea si durerea au fost marile si credincioasele mele surori care au plans cel mai adesea impreuna cu mine.
Nu stiu unde ma voi opri pentru odihna mea, nici unde imi voi apleca fruntea pentru alinarea mea ci numai ca acolo vei fi Tu, fiindca pe acestea doua nu le pot avea decat in Tine, Dulce Preaiubitul meuDe prea multa floare, adesea nu putem aduce nici un rod. De prea multe promisiuni, nu putem da nici o implinire. De prea multa vorba, nu...