RÂVNĂ PENTRU CASA LUI DUMNEZEU
Inauntrul fapturii noastre sunt doua lumi, cea buna si cea rea. Conflictul cu lumea este similar conflictului existent inlauntru nostru, un conflict pe care Evanghelia il descrie ca pe o disputa intre CARNE si DUH . Cand patrundem in lumea duhovniceasca, traim in Hristos, simtim mari bucurii . Stapanitorii lumii de astazi []Inauntrul fapturii noastre sunt doua lumi, cea buna si cea rea.
Conflictul cu lumea este similar conflictului existent inlauntru nostru, un conflict pe care Evanghelia il descrie ca pe o disputa intre CARNE si DUH .
Cand patrundem in lumea duhovniceasca, traim in Hristos, simtim mari bucurii .
Stapanitorii lumii de astazi nu se preocupa de starea sufleteasca, de mersul spiritual al omenirii ci numai de obtinerea unui profit .
Pentru noi crestinii, lumea aceasta nu mai este lumea noastra. Noi ne implinim lucrarea avand mintea la Dumnezeu, in lumina legaturii noastre personale cu El . Singurul lucru pe care ni-l cere Stapanul nostru Hristos este : Fiule, da-Mi Mie inima ta ! ( Pilde 23, 26 ).
Mostenirea de care nadajduim a ne invrednici in Imparatia cea vesnica depinde de ravna duhovniceasca pe care o cultivam in aceasta viata.
Pentru omul de astazi avertismentul Mantuitorului : Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona . ( Matei 6, 24), are evidente semnificatii ale duhului in care traim .
Trebuie sa observam ca Mantuitorul nu opune lui Dumnezeu pe diavolul, ci pe MAMONA, adica personificarea bogatiei. Opusul lui Dumnezeu devine BANUL, pitoresc definit in limbajul popular : ochiul dracului pentru ca lacomia ii orbeste pe oameni . Banii reprezinta prin lacomia de ai avea, IDOLATRIA si aici este avertismentul Domnului, ca ne putem instraina de El si chiar de noi insine.
Inca din vechime crestinul a fost prevenit sa ia seama ca : unde este comoara ta / sistemul tau de valori /, acolo este si inima ta /centrul tau axiologic ( Matei 6, 21 ) si ca: ceea ce te biruieste, aceea te si stapaneste ( II Petru 2, 19 ).
Astfel omul nostru, intra intr-o confuzie axiologica si existentiala. Binele este confundat cu bunurile. Mijlocul devine un scop in sine. Insasi viata religioasa se transforma intr-o teologie mercantila .
Astazi, in Babilonul contemporan, in civilizatia comoditatilor, a abundentei, a placerii si voluptatii, ispitele chiar si pentru diverse fete sunt de nebiruit . Acum, saracia si-a pierdut semnificatia ei duhovniceasca, iar concentrarea...
Conflictul cu lumea este similar conflictului existent inlauntru nostru, un conflict pe care Evanghelia il descrie ca pe o disputa intre CARNE si DUH .
Cand patrundem in lumea duhovniceasca, traim in Hristos, simtim mari bucurii .
Stapanitorii lumii de astazi nu se preocupa de starea sufleteasca, de mersul spiritual al omenirii ci numai de obtinerea unui profit .
Pentru noi crestinii, lumea aceasta nu mai este lumea noastra. Noi ne implinim lucrarea avand mintea la Dumnezeu, in lumina legaturii noastre personale cu El . Singurul lucru pe care ni-l cere Stapanul nostru Hristos este : Fiule, da-Mi Mie inima ta ! ( Pilde 23, 26 ).
Mostenirea de care nadajduim a ne invrednici in Imparatia cea vesnica depinde de ravna duhovniceasca pe care o cultivam in aceasta viata.
Pentru omul de astazi avertismentul Mantuitorului : Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona . ( Matei 6, 24), are evidente semnificatii ale duhului in care traim .
Trebuie sa observam ca Mantuitorul nu opune lui Dumnezeu pe diavolul, ci pe MAMONA, adica personificarea bogatiei. Opusul lui Dumnezeu devine BANUL, pitoresc definit in limbajul popular : ochiul dracului pentru ca lacomia ii orbeste pe oameni . Banii reprezinta prin lacomia de ai avea, IDOLATRIA si aici este avertismentul Domnului, ca ne putem instraina de El si chiar de noi insine.
Inca din vechime crestinul a fost prevenit sa ia seama ca : unde este comoara ta / sistemul tau de valori /, acolo este si inima ta /centrul tau axiologic ( Matei 6, 21 ) si ca: ceea ce te biruieste, aceea te si stapaneste ( II Petru 2, 19 ).
Astfel omul nostru, intra intr-o confuzie axiologica si existentiala. Binele este confundat cu bunurile. Mijlocul devine un scop in sine. Insasi viata religioasa se transforma intr-o teologie mercantila .
Astazi, in Babilonul contemporan, in civilizatia comoditatilor, a abundentei, a placerii si voluptatii, ispitele chiar si pentru diverse fete sunt de nebiruit . Acum, saracia si-a pierdut semnificatia ei duhovniceasca, iar concentrarea...
