Intr-una din traducerile in limba romana a Psalmilor imparatului David se spune: cu podoabe sfinte, ca din sanul zorilor, vine tineretul Tau la Tine, ca roua (Ps 109/ 110, v 3). Cuvantul-cheie din acest verset este ca roua . Aceasta, deoarece numai cei curati cu inima vor vedea pe Dumnezeu. Asa incep cei mai multi tineri []Intr-una din traducerile in limba romana a Psalmilor imparatului David se spune: cu podoabe sfinte, ca din sanul zorilor, vine tineretul Tau la Tine, ca roua (Ps 109/ 110, v 3). Cuvantul-cheie din acest verset este ca roua . Aceasta, deoarece numai cei curati cu inima vor vedea pe Dumnezeu. Asa incep cei mai multi tineri sa se apropie de Dumnezeu: cu inima curata. Si cat de minunata si frumoasa este primavara aceasta a sufletului! Dar curatia aceasta pregateste roadele de mai tarziu, iar daca ele nu apar in viata tanarului, insemna ca ceva s-a intamplat cu inima lui curata. Poetul filozof Lucian Blaga, intuind esenta comparatiei ca roua , face o precizare fara echivoc intr-o cugetare a sa: Picurul de roua improspateaza placut floarea, dar nu o fecundeaza (vezi volumul Discobolul ). Cu mult inainte de poetul ardelean, marele Eminescu, aratand importanta roadelor, va afirma: Multe flori sunt, dar putine / Rod in lume o sa poarte, / Toate bat la poarta vietii, / Dar se scutur multe moarte (Criticilor mei ).

Dar daca Dumnezeu gaseste placere in curatia tinerilor, cu atat mai mult diavolului nu-i este aceasta indiferenta. Curatia si roadele ce ii urmeaza aduc sfintirea vietii noastre, dar diavolul este dusmanul inversunat al acesteia. Daca voia lui Dumnezeu este sfintirea noastra (cf, I Tes 4, 3), voia celui rau este intinarea noastra prin pacatele de tot felul cu care el ne ispiteste pe toti si, indeosebi, pe tineri.

Astfel, unii dintre acestia, mai ales in etapa actuala a confruntarii cu fortele intunericului, isi fac din cunoastere idealul suprem al vietii lor. Si cati nu s-au prabusit de pe aripa templului cunoasterii in haurile ratiunii omenesti neluminate de Dumnezeu! Intrebarile nebune , prin care satan le-a pus in miscare gandirea, ii fac sa rataceasca in smarcurile unor aventuri ale cunoasterii, din care cu greu, sau niciodata, nu-si vor mai putea salva sufletele. Incuscrirea crestinismului cu religiile asiatice, in numele asa numitului principiu al unitatii in diversitate ii duc, in final, la o noua religie, in care Iisus Hristos va fi marginalizat sau exclus total (cf. Serafim Rose, Ortodoxia si religia viitorului). Dupa expresia unora din tinerii nosm A trecut vremea magilor -, ei isi permit, fara frica de pedeapsa lui Dumnezeu, sa aduca, pe fata sau pe ascuns, invataturi hulitoare de Dumnezeu si pierzatoare de suflet, invataturi straine de Hristos si Biserica Lui, pe care cauta sa ni le prezinte drept descoperiri ale...