S-a întâmplat în 9 mai 1945
S-a intamplat in 9 mai 1945: La ora 0:16, in cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare neconditionata a Germaniei, luand astfel sfarsit cel de-Al Doilea Razboi Mondial (inceput la 1 septembrie 1939). Berlin-Karlshorst, 8 mai 1945, ora 23.45. Maresalul Wilhelm Keitel a semnat capitularea neconditionata a armatei germane. Astfel suna varianta []The post S-a intamplat in 9 mai 1945 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 9 mai 1945 was first posted on mai 9, 2020 at 5:47 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 mai 1945: La ora 0:16, in cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare neconditionata a Germaniei, luand astfel sfarsit cel de-Al Doilea Razboi Mondial (inceput la 1 septembrie 1939). Berlin-Karlshorst, 8 mai 1945, ora 23.45. Maresalul Wilhelm Keitel a semnat capitularea neconditionata a armatei germane. Astfel suna varianta oficiala, de fapt Keitel si-a trecut numele pe document abia pe 9 mai. Cu o zi inainte, la Reims, generalul Jodl a recunoscut capitularea neconditionata a tuturor fortelor armate germane, de infanterie, aeriene si marine, in fata fortelor aliate si in fata comandamentului trupelor sovietice . Toate luptele au fost incheiate oficial pe 8 mai la ora 23.01.
Pentru puterile occidentale si politica formulata de ele la Casablanca, capitularea neconditionata reprezenta cel mai potrivit mijloc pentru eliminarea totala a statului national-socialist. Aliatii respingeau in mod categoric posibilitatea negocierii cu un inamic pe care-l considerau criminal si refuzau sa aiba in vedere orice conditie ar fi fost oferita sau ceruta de conducerea germana. Spre deosebire de cazul sfarsitului Primului Razboi Mondial cand Antanta a adoptat ideile cuprinse in Cele 14 puncte ale lui Wilson, acum Aliatii erau hotarati sa-si asigure libertatea totala de actiune. Conducerii militare si politice germane urma sa i se impuna semnarea unei capitulari politice neconditionate, asa cum avea sa fie ea redactata de fortele victorioase.
Desi schita actului pentru capitularea neconditionata a Germaniei fusese redactata de catre EAC, pentru capitularea individuala a unitatilor de lupta germane nu putea fi redactat in avans un act similar. Insa in august 1944, sefii Statelor Majore Aliate s-au pus de acord asupra unui document scurt care prezenta procedura generala ce trebuia urmata de comandantii militari Aliati atunci cand acceptau capitularea militara a vreunei unitati germane. Astfel, capitularea trebuia sa fie neconditionata si restrictionata doar la aspectele pur militare, iar inamicului nu trebuia sa i se faca nicio promisiune. Prima capitulare sub aceasta forma s-a facut pe frontul italian in primavara anului 1945, inainte de moartea lui Hitler.
Dictatorul nazist respinsese in mod categoric cererea Aliata privind capitularea neconditionata. Drept consecinta, Aliatii au trebuit sa lupte timp de doi ani pentru realizarea telului strategic stabilit la Casablanca. Prin sinucidere, Hitler s-a eschivat de la luarea deciziei finale privind soarta Germaniei, pe care a lasat-o pe seama Amiralului D nitz, comandantul suprem al Marinei. Potrivit testamentului politic al lui Hitler, prin care D nitz-si nu G ring era insarcinat cu preluarea conducerii ca presedinte al Reich-ului si Comandant Suprem al Fortelor Armate, amiralului i se cerea sa continue razboiul prin toate mijloacele posibile si sa-si faca datoria pana la capat. Avand in vedere prestatia lui D nitz de pana atunci, poate ca Hitler chiar se astepta ca acesta sa-i urmeze dispozitiile. Insa D nitz avea alte planuri. Odata liber sa actioneze din proprie initiativa, noul lider al Germaniei si-a facut foarte clara dorinta de a pune capat razboiului.
Potrivit marturiei amiralului Godt, cand a aflat ca a fost numit succesor al lui Hitler, D nitz ar fi exclamat: sa-i punem capat, am purtat destule lupte eroice, sa salvam poporul; sa punem capat sacrificiilor de sange inutile . Astfel, odata ce a preluat puterea politica si militara, D nitz a pus in miscare instrumentele pentru incheierea pacii cu Aliatii. El era pregatit sa accepte o capitulare militara pe frontul de Vest, dar nu era dispus sa ordone incetarea focului pe frontul de Est.
In conditiile in care civilii si soldatii trebuiau sa se refugieze din calea Armatei Rosii, D nitz era dispus sa foloseasca toate resursele aflate la dispozitia sa pentru a proteja coloanele de refugiati si tranporturile navale de persoane din Marea Baltica. In opinia sa, opt pana la zece zile erau necesare pentru retragerea in siguranta in spatele liniilor anglo-americane a soldatilor si civililor din teritoriile estice. In tot acest timp, operatiunile militare urmau sa continue pe frontul de Est.
Insa cererea Aliata pentru o capitulare simultana pe toate fronturile nu era compatibila cu viziunea lui D nitz, care dorea sa capituleze in Vest si sa continue lupta in Est. Drept urmare si in pofida opozitiei generalilor din Inaltul Comandament German, care doreau sa permita unitatilor individuale sa incheie armistitii din proprie initiativa, pe 1 mai D nitz a optat pentru o capitulare totala progresiva a fortelor armate germane prin intermediul capitularilor locale coordonate de la nivel central.
In data de 2 mai, capitularea armatei din Italia, negociata independent de Feldmaresalul Alexander la sfarsitul lunii aprilie, a intrat in vigoare.
Aceasta zi a marcat si prima actiune locala in procedura de capitulare gandita de D nitz. Acesta a luat legatura cu Feldmaresalul britanic Montogomery care, teoretic, trebuia sa ceara delegatiei germane trimise de D nitz capitularea neconditionata si simultana a tuturor fortelor germane. El a acceptat insa o capitulare strict militara a fortelor germane din NV tarii, Olanda si Danemarca. Armistitiul a intrat in vigoare la ora 8.00 in data de 5 mai. In ziua urmatoare, intre Grupul G al Armatei Germane si Armata a 6-a americana era instituit un alt armistitiu.
Eisenhower n-a avut aceeasi atitudine precum Montgomery atunci cand, pe 5 mai, Inaltul Comandament German i-a oferit capitularea neconditionata a tuturor fortelor germane aflate inca in conflict cu puterile occidentale. Generalul american le-a dat nemtilor un ultimatum: fie accepta capitularea totala si neconditionata a tuturor fortelor de pe toate fronturile in fata celor trei puteri Aliate, fie se confrunta cu o reluare a bombardamentelor anglo-americane si blocarea rutelor de evacuare a refugiatilor veniti din Est. D nitz n-a mai avut ce sa faca:a fost obligat sa accepte capitularea totala.
Actul de predare militara a fost semnat de Inaltul Comandament German la Reims, la sediul Fortelor Expeditionare Aliate (cu generalul Eisenhower) si la Karlshorst, unde se afla sediul fortelor armate sovietice (cu maresalul Jukov). Insa delegatiei germane nu i s-a prezentat, nici la Reims, nici la...
S-a intamplat in 9 mai 1945 was first posted on mai 9, 2020 at 5:47 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 mai 1945: La ora 0:16, in cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare neconditionata a Germaniei, luand astfel sfarsit cel de-Al Doilea Razboi Mondial (inceput la 1 septembrie 1939). Berlin-Karlshorst, 8 mai 1945, ora 23.45. Maresalul Wilhelm Keitel a semnat capitularea neconditionata a armatei germane. Astfel suna varianta oficiala, de fapt Keitel si-a trecut numele pe document abia pe 9 mai. Cu o zi inainte, la Reims, generalul Jodl a recunoscut capitularea neconditionata a tuturor fortelor armate germane, de infanterie, aeriene si marine, in fata fortelor aliate si in fata comandamentului trupelor sovietice . Toate luptele au fost incheiate oficial pe 8 mai la ora 23.01.
Pentru puterile occidentale si politica formulata de ele la Casablanca, capitularea neconditionata reprezenta cel mai potrivit mijloc pentru eliminarea totala a statului national-socialist. Aliatii respingeau in mod categoric posibilitatea negocierii cu un inamic pe care-l considerau criminal si refuzau sa aiba in vedere orice conditie ar fi fost oferita sau ceruta de conducerea germana. Spre deosebire de cazul sfarsitului Primului Razboi Mondial cand Antanta a adoptat ideile cuprinse in Cele 14 puncte ale lui Wilson, acum Aliatii erau hotarati sa-si asigure libertatea totala de actiune. Conducerii militare si politice germane urma sa i se impuna semnarea unei capitulari politice neconditionate, asa cum avea sa fie ea redactata de fortele victorioase.
Desi schita actului pentru capitularea neconditionata a Germaniei fusese redactata de catre EAC, pentru capitularea individuala a unitatilor de lupta germane nu putea fi redactat in avans un act similar. Insa in august 1944, sefii Statelor Majore Aliate s-au pus de acord asupra unui document scurt care prezenta procedura generala ce trebuia urmata de comandantii militari Aliati atunci cand acceptau capitularea militara a vreunei unitati germane. Astfel, capitularea trebuia sa fie neconditionata si restrictionata doar la aspectele pur militare, iar inamicului nu trebuia sa i se faca nicio promisiune. Prima capitulare sub aceasta forma s-a facut pe frontul italian in primavara anului 1945, inainte de moartea lui Hitler.
Dictatorul nazist respinsese in mod categoric cererea Aliata privind capitularea neconditionata. Drept consecinta, Aliatii au trebuit sa lupte timp de doi ani pentru realizarea telului strategic stabilit la Casablanca. Prin sinucidere, Hitler s-a eschivat de la luarea deciziei finale privind soarta Germaniei, pe care a lasat-o pe seama Amiralului D nitz, comandantul suprem al Marinei. Potrivit testamentului politic al lui Hitler, prin care D nitz-si nu G ring era insarcinat cu preluarea conducerii ca presedinte al Reich-ului si Comandant Suprem al Fortelor Armate, amiralului i se cerea sa continue razboiul prin toate mijloacele posibile si sa-si faca datoria pana la capat. Avand in vedere prestatia lui D nitz de pana atunci, poate ca Hitler chiar se astepta ca acesta sa-i urmeze dispozitiile. Insa D nitz avea alte planuri. Odata liber sa actioneze din proprie initiativa, noul lider al Germaniei si-a facut foarte clara dorinta de a pune capat razboiului.
Potrivit marturiei amiralului Godt, cand a aflat ca a fost numit succesor al lui Hitler, D nitz ar fi exclamat: sa-i punem capat, am purtat destule lupte eroice, sa salvam poporul; sa punem capat sacrificiilor de sange inutile . Astfel, odata ce a preluat puterea politica si militara, D nitz a pus in miscare instrumentele pentru incheierea pacii cu Aliatii. El era pregatit sa accepte o capitulare militara pe frontul de Vest, dar nu era dispus sa ordone incetarea focului pe frontul de Est.
In conditiile in care civilii si soldatii trebuiau sa se refugieze din calea Armatei Rosii, D nitz era dispus sa foloseasca toate resursele aflate la dispozitia sa pentru a proteja coloanele de refugiati si tranporturile navale de persoane din Marea Baltica. In opinia sa, opt pana la zece zile erau necesare pentru retragerea in siguranta in spatele liniilor anglo-americane a soldatilor si civililor din teritoriile estice. In tot acest timp, operatiunile militare urmau sa continue pe frontul de Est.
Insa cererea Aliata pentru o capitulare simultana pe toate fronturile nu era compatibila cu viziunea lui D nitz, care dorea sa capituleze in Vest si sa continue lupta in Est. Drept urmare si in pofida opozitiei generalilor din Inaltul Comandament German, care doreau sa permita unitatilor individuale sa incheie armistitii din proprie initiativa, pe 1 mai D nitz a optat pentru o capitulare totala progresiva a fortelor armate germane prin intermediul capitularilor locale coordonate de la nivel central.
In data de 2 mai, capitularea armatei din Italia, negociata independent de Feldmaresalul Alexander la sfarsitul lunii aprilie, a intrat in vigoare.
Aceasta zi a marcat si prima actiune locala in procedura de capitulare gandita de D nitz. Acesta a luat legatura cu Feldmaresalul britanic Montogomery care, teoretic, trebuia sa ceara delegatiei germane trimise de D nitz capitularea neconditionata si simultana a tuturor fortelor germane. El a acceptat insa o capitulare strict militara a fortelor germane din NV tarii, Olanda si Danemarca. Armistitiul a intrat in vigoare la ora 8.00 in data de 5 mai. In ziua urmatoare, intre Grupul G al Armatei Germane si Armata a 6-a americana era instituit un alt armistitiu.
Eisenhower n-a avut aceeasi atitudine precum Montgomery atunci cand, pe 5 mai, Inaltul Comandament German i-a oferit capitularea neconditionata a tuturor fortelor germane aflate inca in conflict cu puterile occidentale. Generalul american le-a dat nemtilor un ultimatum: fie accepta capitularea totala si neconditionata a tuturor fortelor de pe toate fronturile in fata celor trei puteri Aliate, fie se confrunta cu o reluare a bombardamentelor anglo-americane si blocarea rutelor de evacuare a refugiatilor veniti din Est. D nitz n-a mai avut ce sa faca:a fost obligat sa accepte capitularea totala.
Actul de predare militara a fost semnat de Inaltul Comandament German la Reims, la sediul Fortelor Expeditionare Aliate (cu generalul Eisenhower) si la Karlshorst, unde se afla sediul fortelor armate sovietice (cu maresalul Jukov). Insa delegatiei germane nu i s-a prezentat, nici la Reims, nici la...
