Viaţa şi domnia lui Constantin Brâncoveanu. Cronologie în contextul istoric al Ţărilor Române
1654 Nasterea lui Constantin, fiul lui Papa (Pavel) Brancoveanu boier din familia Craiovestilor si descendent al Basarabilor si al Stancai, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino. 1669 Congregatia De Propaganda Fide le cere misionarilor sai care activau pe teritoriul fostului regat maghiar sa lase neatinsa traditia liturgica rasariteana, insistand doar pe unirea in []1654 Nasterea lui Constantin, fiul lui Papa (Pavel) Brancoveanu boier din familia Craiovestilor si descendent al Basarabilor si al Stancai, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino.1669 Congregatia De Propaganda Fide le cere misionarilor sai care activau pe teritoriul fostului regat maghiar sa lase neatinsa traditia liturgica rasariteana, insistand doar pe unirea in credinta a ortodocsilor cu Roma. Acest lucru presupune acceptarea validitatii celor patru puncte doctrinare la care se face referire in actul de unire semnat la Florenta in 1439 (primatul papal, Filioque, purgatoriul, azima). (Ovidiu Ghitta, Biserica Ortodoxa din Transilvania la sfarsitul secolului al XVII-lea. Unirea cu Biserica romana in Istoria Transilvaniei, vol. II, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007, p. 379)1674 Constantin Brancoveanu se casatoreste cu Marica, fiica lui Neagoe din Popesti, nepoata lui Antonie-Voda.
Boierul Constantin Brancoveanu si mama sa dau Manastirii Brancoveni un sat impreuna cu helesteul lui. 1678 erban Cantacuzino, unchiul lui Brancoveanu, este numit de catre turci in scaunul arii Romanesti. Momentul este echivalent cu intrarea intr-o noua etapa politica, prin pedepsirea crunta de catre domn a adversarilor sai. 1679 Constantin Brancoveanu devine aga si apoi ispravnic al orasului Bucuresti. 1680 erban Voda reuseste sa impuna ca mitropolit al Transilvaniei pe Sava Brancovici, fratele lui Gheorghe Brancovici, prietenul voievodului. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu. Viata.
Domnia. Epoca, ed. a II-a, Ed. Basilica, Bucuresti, 2014, p. 189.) 1682 Constantin Brancoveanu devine mare spatar si daruieste Manastirii Bistrita o Evanghelie ferecata. 1683 Alianta austro-poloneza iese biruitoare in confruntarea cu otomanii care se aflau sub zidurile Vienei. Spatarul Constantin Brancoveanu ispraveste zidirea bisericii de la Potlogi, aproape de Targoviste, si reface turnul Manastirii Bistrita. 1684 Crearea Ligii Sfinte, alianta prin care Austria, Polonia, Venetia si Statul papal se obliga sa se ajute reciproc impotriva Turciei si sa nu incheie pace in mod separat. Dupa trei ani, in alianta va intra si Rusia. Legaturile dintre erban Cantacuzino (1678-1688), domnul arii Romanesti, si imparatul Leopold se intensifica. Din cauza faptului ca aceste relatii erau mijlocite de contele Csaky, trimisul imperial in Balcani, si de iezuitul francez Antoine Dunod, agentul Vaticanului, stat care de altfel avea un rol foarte important in politica vieneza, erban Voda era totusi circumspect, temandu-se ca o apropiere prea mare de Habsburgi va incuraja Vaticanul sa ceara unirea ortodocsilor cu Roma. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 60.) Neincrezator in politica anexionista a Poloniei, tefan Petriceicu, domnul Moldovei, trimite o solie la Moscova in frunte cu mitropolitul Dosoftei pentru a tatona terenul. 1685 Constantin Cantemir devine domn in Moldova, cu sprijinul lui erban Voda 1686 La unele curti europene se vorbea despre o alianta intre Moldova, ara Romaneasca si Transilvania, in fata amenintarii comune: otomanii, la sud si austriecii, la apus. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 60-61.)1686 1687 In urma bataliilor de la Buda si Mohacs, imperialii recupereaza teritoriile maghiare stapanite de turci timp de un veac si jumatate.1687 Constantin Brancoveanu urca pe cea mai inalta treapta a dregatoriilor de stat, devenind mare logofat. In urma tratatului de la Blaj, incheiat intre austrieci si principele Mihail Apafi, 12 orase transilvanene se obliga sa intretina armatele habsburgice. 1687-1688 Contele Csaky si iezuitul Dunod vin din nou la Bucuresti pentru a-l determina pe erban Voda sa lupte deschis impotriva Imperiului Otoman, care, dupa parerea lor, urma sa se prabuseasca. Domnitorul muntean trimite de doua ori ca sol in Rusia pe Isaia, arhimandritul Manastirii athonite a Sf. Ap. Petru si Pavel, cu scopul de a fi sustinuti in razboiul antiotoman. La intoarcere, arhimandritul este prins de austrieci si intemnitat timp de doi ani, fiind eliberat doar la interventia guvernului rus. 1688 Apare Biblia de la Bucuresti, cunoscuta si sub numele de Biblia lui erban, tradusa de fratii Radu si erban Greceanu. Logofatul Constantin Brancoveanu este trimis pentru negocieri in tabara armatei austriece care, sub conducerea generalului F. Veterani, intrase in ara Romaneasca pentru a-l forta pe erban Voda sa o aserveasca Austriei. Moartea domnitorului erban Cantacuzino prilejuieste alegerea ca domn, cu sprijinul stolnicului Constantin Cantacuzino si a marelui spatar Mihai Cantacuzino, fratii lui erban Voda, a nepotului lor, logofatul Constantin Brancoveanu. Dupa cum marturiseste el insusi, Brancoveanu nu si-a dorit domnia, dar a acceptat-o ca pe un jug si pentru evitarea numirii unui domn strain. La inscaunare, boierii aproba intru totul juramantul pus sa se citeasca de catre noul domn, care nu era altceva decat legamantul de fidelitate fata de domnitor. Alegerea sa este recunoscuta la Constantinopol, unde rugamintea solilor a fost insotita de multi bani. In schimb, la Viena nu este bine primita, din cauza amanarii negocierilor bilaterale si pentru ca Brancoveanu era recunoscut ca vajnic aparator al romanilor transilvaneni. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 194-195; 198-199) Noul voievod muntean termina zidirea paraclisului de la Mogosoaia Starile privilegiate din Transilvania accepta protectia imperiala a Austriei o data cu denuntarea suzeranitatii otomane. 1689 In urma nemultumirilor legate de politica moderata a lui Constantin Voda fata de Viena, generalul austriac Heissler ocupa Bucurestii si cetatea Targoviste, dar neafland sprijin din partea boierilor munteni si in fata amenintarii tatarilor se retrage, dupa numeroase jafuri. O comisie condusa de cardinalul Leopold Kolonich propune, ca solutie de regenerare a catolicismului pe teritoriul Ungariei, unirea bisericeasca. Iosif de Camillis este numit vicar apostolic pentru grecii din dieceza Muncaci si din Ungaria. 1690 Constantin Voda pune piatra de temelie a Manastirii Hurezi, cel mai mare ansamblu de arhitectura medievala conservat in ara Romaneasca. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, ed. a II-a, vol. II, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994, p. 214) Oastea munteano-tatara intra in Transilvania, la propunerea Portii, pentru a impune ca principe pe Emerik Tokoly. Intampinati de imperiali la Zarnesti, aceasta repurteaza o victorie fulgeratoare. Apare, tiparit din porunca lui Constantin Voda, Manualul impotriva schismei papistasilor, alcatuit de Maxim Peloponesianul, elevul lui Meletie Pigas, carte care se va imparti gratuit ortodocsilor. Din acelasi indemn, vede lumina tiparului, o alta lucrare, de data aceasta contra calvinismului, subintitulata Manual in contra ratacirii calvine, alcatuit de patriarhul Dositei al Ierusalimului. Incheirea unui tratat secret, ramas inactiv, intre trimisii lui Constantin Cantemir, domnul Modovei, si austrieci, prin care Moldova renunta la protectia Portii si intra in sfera de influenta imperiala. Episcopia ortodoxa a Maramuresului este reactivata prin hirotonirea, cu sprijinul principelui calvin Apafi, a lui Iosif Stoica, in scopul de a zadarnici eforturile lui Iosif de Camillis de a cuprinde acea regiune in arealul unirii cu Roma. (Ovidiu Ghitta, Biserica Ortodoxa din Transilvania, p. 381) 1691 Domnitorul muntean reia relatiile diplomatice cu Viena, desi increderea de care se bucura acum in fata imperialilor scazuse. Una din caracteristicile politicii lui Brancoveanu fata de austrieci era aceea de a apara integritatea Bisericii Ortodoxe impotriva tendintelor catolicizante ale Vaticanului, sustinute de iezuitii atat de influenti in politica externa a Curtii de la Viena. El nu concepea inchinarea tarii catre imperiali atata vreme cat turcii nu erau izgoniti din Balcani si nu primea garantii ca atat Austria, cat si Vaticanul, nu se vor amesteca in politica interna a arii Romanesti si in viata religioasa a romanilor. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 225) Emiterea Diplomei leopoldine care va servi drept constitutie a noii provincii transilvane prin recunoasterea uniunii celor trei natiuni medievale (uniotrium nationum) si a statutului religiilor recepte (catolica, calvina, luterana si unitariana. La tipografia mitropolitana apare lucrarea Margaritare a Sfantului Ioan Gura de Aur, in traducerea fratilor Radu si erban Greceanu. Constantin Voda daruieste manastirii Hurezi satul cu acelasi nume. Constantin Brancoveanu il aduce in tara pe tanarul tipograf Andrei din Iviria, care va deveni mai tarziu cunoscutul mitropolit Antim. 1692 Emiterea Patentei leopoldine care stipuleaza ca preotii uniti sunt egali in drepturi si imunitati cu cei romano-catolici, fapt care demonstreaza ca unirea bisericeasca devenise pentru imperiali o problema de stat. Actul dadea un imbold serios miscarii de unire. (Ovidiu Ghitta, Biserica Ortodoxa din Transilvania, p. 381) Construirea bisericii Otetari din Bucuresti. 1692 Teofil devine mitropolit al Transilvaniei, numit in functie sub traditionalele conditii calvinizante. 1693 Sfintirea bisericii Manastirii Hurezi, un monument al artei brancovenesti. Apare Evanghelia greco-romana, realizare tipografica de seama a tanarului tipograf Antim. 1693-1695 Domnia lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brancoveanu, care sustinea ideea iesirii Moldovei din sistemul stapanirii turcesti si a intrarii in alianta cu Rusia. (Pompiliu Teodor, Monarhia feudala (1601-1716) in Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Romaniei, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998, p. 273) 1694 La indemnului invatatului stolnic Constantin Cantacuzino, Constantin Voda pune bazele invatamantului superior din ara Romaneasca, organizand in incinta Manastitrii Sfantul Sava din Bucuresti o scoala cu limba de predare greaca moderna, cunoscuta sub numele de Academia domneasca. Organizata dupa model occidental, Academia primea si studenti straini, greci, sarbi, albanezi, care erau bursierii scolii. Prin acest gest, se vadeste intentia domnului de a contribui la pregatirea elementelor antiotomane din Balcani. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 413-414; 421-422) Talentatul tipograf si calugar Antim Ivireanul organizeaza o tipografie la Manastirea Snagov, cu sprijinul voievodului muntean. Incheierea restaurarii curtii domnesti de la Targoviste, resedinta de vara a lui Constantin Brancoveanu. 1695 Constantin Brancoveanu primeste titlu de principe al Imperiului Austriac, cu titlul de Illustrissimus. (Nicolae Iorga, Viata si domnia lui Constantin-Voda Brancoveanu, Ed. Saeculum I. O., Bucuresti, 2014, p. 62) Spatarul Mihai Cantacuzino incheie zidirea bisericii Manastirii Sinaia. 1695-1700 Prima domnie a lui Antioh Cantemir in Moldova, domnitor decis sa iasa, cu sprijnul Rusiei, din sfera dominatiei otomane. (Pompiliu Teodor, Monarhia feudala, p. 273) 1696 Constantin Voda rezideste Manastirea Mamul din Oltenia, veche ctitorie a Buzestilor. 1697 Sinod de unire intrunit la Alba Iulia sub conducerea mitropolitului Teofil, prin care ortodocsii accepta cele patru puncte doctrinare impuse de catolici. Bazandu-se pe cercetarile istoricilor tefan Lupsa si Silviu Dragomir, Pr. Prof. Mircea Pacurariu contesta istoricitatea sinodului; intre argumentele aduse se numara: absenta superintendentului calvin de la sinod, falsificarea semnaturii ierarhului, decalajul intre lucrarile sinodului si semnarea documentelor, folosirea unei titulaturi netraditionale in ceea ce-l priveste pe mitropolitul ortodox. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 291-292) Se incheie zidirea bisericii Manastirii Adormirii Maicii Domnului din Ramnicu Sarat, ctitorie a lui Constantin Voda si a unchiului sau, spatarul Mihai Cantacuzino. Episcopul Mitrofan de Buzau, ucenicul Mitropolitului Dosoftei, publica un Triod slavon cu fragmente in romaneste, Mineiele, traduse de Radu Greceanu, cu tipicul, paremiile si sinaxarul in limba romana, ceea ce a constituit pentru acea vreme o adevarata revolutie culturala. (Nicolae Iorga, Viata si domnia lui Constantin-Voda Brancoveanu, p. 102-103) La tipografia de la Snagov, egumenul Antim tipareste Antologhionul grecesc. Tot la Snagov apare Manualul despre cateva nedumeriri si solutiuni a lui Ioan Cariofil, carte de controversa teologica scrisa la cererea stolnicului Constantin Cantacuzino. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 143) Constantin Brancoveanu ctitoreste biserica din Fagaras. Marea batalie de la Zenta, in urma careia austriecii, sub conducerea lui Eugeniu de Savoia, repurteaza o victorie stralucita contra turcilor. 1698 Realizand ca Imperiul Otoman se afla in declin si ca austriecii urmaresc doar expansiunea teritoriala, Constantin Brancoveanu face propuneri Rusiei in vederea unui razboi antiotoman. Guvernul rus n-a dat curs propunerii voievodului, deoarece Rusia era angajata in tratative cu otomanii in cadrul negocierilor de la Karlowitz. Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei il hirotoneste ca intaistatator al ortodocsilor din Transilvania pe Atanasie Anghel. Noul mitropolit este pus sa semneze un indreptar dogmatic, liturgic si canonic alcatuit de patriarhul Dositei al Ierusalimului si de mitropolitul muntean. Ca si inaintasii sai, noul ierarh primeste din partea voievodului multe daruri, numeroase vesminte si carti, precum si innoirea ajutorului anual de 6000 de bani. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 292-293) Din porunca domnitorului muntean, se zideste clopotnita Mitropoliei, care exista si astazi. Reconstruirea bisericii Sfantul Dimitrie din Targoviste. Inceperea zidirii palatului de la Potlogi, unul din monumentele artei brancovenesti, care se pastreaza si astazi. Dieta Transilvaniei ordona efectuarea unei anchete in randul ortodocsilor, cu scopul de a scoate la iveala cu care dintre cele patru religii recepte vor sa se uneasca. Cardinalul Leopold Kollonich adreseaza un manifest catre preotii ardeleni, prin care preciza ca se vor bucura de privilegiile preotimii catolice doar aceia care vor recunoaste cele patru puncte doctrinare florentine (primatul papal, azima, Filioque, purgatoriul). (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 293) Sinodul ortodox intrunit la Alba Iulia, in vederea perfectarii unirii cu Roma, emite Manifestul de unire . Pr. Prof. M. Pacurariu contesta validitatea actului si istoricitatea sinodului, pe baza urmatoarelor argumente: diferenta flagranta de fond dintre textul primei pagini, redactat in romaneste, care defineste unirea mai mult ca un act de lealitate fata de imparat si textul celei de-a doua pagini, scris in latineste, care se refera la acceptarea din insuflare dumnezeiasca a intregii doctrine catolice, mai ales a celor patru puncte; absenta semnaturii mitropolitului; aspectul formal al documentului care nu are caracteristicile unui act redactat in cadrul unui sinod; faptul ca protopopul secretar al sinodului nu iscaleste ca de obicei alaturi de mitropolit, ci in rand cu ceilalti protopopi; transcrierea in latineste a denumirii localitatilor de resedinta a protopopilor este plina de greseli. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 296-297) 1699 Pacea de la Karlowitz, prin care turcii recunosc incorporarea Transilvaniei in Imperiul Habsburgic, cu conditia ca austriecii sa nu mai ridice pretentii asupra arii Romanesti si a Moldovei. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 249) Constantin Voda scoate din ruina biserica domneasca de la Targoviste, impodobind-o cu pictura noua. Se tipareste la Snagov Marturisirea credintei ortodoxe si expunerea despre cele trei varste, scrisa in limba greaca de Ioan Comnen, dedicata voievodului muntean. Se incheie zidirea Manastirii Coltea, ctitoria spatarului Mihai Cantacuzino. Trimis la Balgrad de Constantin Voda la cererea mitropolitului Atanasie, mesterul tipograf Mihai Istvanovici tipareste o Bucoavna. Constantin si tefan, primii doi fii ai lui Constantin Brancoveanu, pun piatra de temelie la biserica noua din Brancoveni. In Chiriacodromionul, carte de invatatura pentru duminici si sarbatori, aparut la Balgrad, domnul muntean era pomenit ca luminator...
Boierul Constantin Brancoveanu si mama sa dau Manastirii Brancoveni un sat impreuna cu helesteul lui. 1678 erban Cantacuzino, unchiul lui Brancoveanu, este numit de catre turci in scaunul arii Romanesti. Momentul este echivalent cu intrarea intr-o noua etapa politica, prin pedepsirea crunta de catre domn a adversarilor sai. 1679 Constantin Brancoveanu devine aga si apoi ispravnic al orasului Bucuresti. 1680 erban Voda reuseste sa impuna ca mitropolit al Transilvaniei pe Sava Brancovici, fratele lui Gheorghe Brancovici, prietenul voievodului. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu. Viata.
Domnia. Epoca, ed. a II-a, Ed. Basilica, Bucuresti, 2014, p. 189.) 1682 Constantin Brancoveanu devine mare spatar si daruieste Manastirii Bistrita o Evanghelie ferecata. 1683 Alianta austro-poloneza iese biruitoare in confruntarea cu otomanii care se aflau sub zidurile Vienei. Spatarul Constantin Brancoveanu ispraveste zidirea bisericii de la Potlogi, aproape de Targoviste, si reface turnul Manastirii Bistrita. 1684 Crearea Ligii Sfinte, alianta prin care Austria, Polonia, Venetia si Statul papal se obliga sa se ajute reciproc impotriva Turciei si sa nu incheie pace in mod separat. Dupa trei ani, in alianta va intra si Rusia. Legaturile dintre erban Cantacuzino (1678-1688), domnul arii Romanesti, si imparatul Leopold se intensifica. Din cauza faptului ca aceste relatii erau mijlocite de contele Csaky, trimisul imperial in Balcani, si de iezuitul francez Antoine Dunod, agentul Vaticanului, stat care de altfel avea un rol foarte important in politica vieneza, erban Voda era totusi circumspect, temandu-se ca o apropiere prea mare de Habsburgi va incuraja Vaticanul sa ceara unirea ortodocsilor cu Roma. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 60.) Neincrezator in politica anexionista a Poloniei, tefan Petriceicu, domnul Moldovei, trimite o solie la Moscova in frunte cu mitropolitul Dosoftei pentru a tatona terenul. 1685 Constantin Cantemir devine domn in Moldova, cu sprijinul lui erban Voda 1686 La unele curti europene se vorbea despre o alianta intre Moldova, ara Romaneasca si Transilvania, in fata amenintarii comune: otomanii, la sud si austriecii, la apus. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 60-61.)1686 1687 In urma bataliilor de la Buda si Mohacs, imperialii recupereaza teritoriile maghiare stapanite de turci timp de un veac si jumatate.1687 Constantin Brancoveanu urca pe cea mai inalta treapta a dregatoriilor de stat, devenind mare logofat. In urma tratatului de la Blaj, incheiat intre austrieci si principele Mihail Apafi, 12 orase transilvanene se obliga sa intretina armatele habsburgice. 1687-1688 Contele Csaky si iezuitul Dunod vin din nou la Bucuresti pentru a-l determina pe erban Voda sa lupte deschis impotriva Imperiului Otoman, care, dupa parerea lor, urma sa se prabuseasca. Domnitorul muntean trimite de doua ori ca sol in Rusia pe Isaia, arhimandritul Manastirii athonite a Sf. Ap. Petru si Pavel, cu scopul de a fi sustinuti in razboiul antiotoman. La intoarcere, arhimandritul este prins de austrieci si intemnitat timp de doi ani, fiind eliberat doar la interventia guvernului rus. 1688 Apare Biblia de la Bucuresti, cunoscuta si sub numele de Biblia lui erban, tradusa de fratii Radu si erban Greceanu. Logofatul Constantin Brancoveanu este trimis pentru negocieri in tabara armatei austriece care, sub conducerea generalului F. Veterani, intrase in ara Romaneasca pentru a-l forta pe erban Voda sa o aserveasca Austriei. Moartea domnitorului erban Cantacuzino prilejuieste alegerea ca domn, cu sprijinul stolnicului Constantin Cantacuzino si a marelui spatar Mihai Cantacuzino, fratii lui erban Voda, a nepotului lor, logofatul Constantin Brancoveanu. Dupa cum marturiseste el insusi, Brancoveanu nu si-a dorit domnia, dar a acceptat-o ca pe un jug si pentru evitarea numirii unui domn strain. La inscaunare, boierii aproba intru totul juramantul pus sa se citeasca de catre noul domn, care nu era altceva decat legamantul de fidelitate fata de domnitor. Alegerea sa este recunoscuta la Constantinopol, unde rugamintea solilor a fost insotita de multi bani. In schimb, la Viena nu este bine primita, din cauza amanarii negocierilor bilaterale si pentru ca Brancoveanu era recunoscut ca vajnic aparator al romanilor transilvaneni. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 194-195; 198-199) Noul voievod muntean termina zidirea paraclisului de la Mogosoaia Starile privilegiate din Transilvania accepta protectia imperiala a Austriei o data cu denuntarea suzeranitatii otomane. 1689 In urma nemultumirilor legate de politica moderata a lui Constantin Voda fata de Viena, generalul austriac Heissler ocupa Bucurestii si cetatea Targoviste, dar neafland sprijin din partea boierilor munteni si in fata amenintarii tatarilor se retrage, dupa numeroase jafuri. O comisie condusa de cardinalul Leopold Kolonich propune, ca solutie de regenerare a catolicismului pe teritoriul Ungariei, unirea bisericeasca. Iosif de Camillis este numit vicar apostolic pentru grecii din dieceza Muncaci si din Ungaria. 1690 Constantin Voda pune piatra de temelie a Manastirii Hurezi, cel mai mare ansamblu de arhitectura medievala conservat in ara Romaneasca. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, ed. a II-a, vol. II, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994, p. 214) Oastea munteano-tatara intra in Transilvania, la propunerea Portii, pentru a impune ca principe pe Emerik Tokoly. Intampinati de imperiali la Zarnesti, aceasta repurteaza o victorie fulgeratoare. Apare, tiparit din porunca lui Constantin Voda, Manualul impotriva schismei papistasilor, alcatuit de Maxim Peloponesianul, elevul lui Meletie Pigas, carte care se va imparti gratuit ortodocsilor. Din acelasi indemn, vede lumina tiparului, o alta lucrare, de data aceasta contra calvinismului, subintitulata Manual in contra ratacirii calvine, alcatuit de patriarhul Dositei al Ierusalimului. Incheirea unui tratat secret, ramas inactiv, intre trimisii lui Constantin Cantemir, domnul Modovei, si austrieci, prin care Moldova renunta la protectia Portii si intra in sfera de influenta imperiala. Episcopia ortodoxa a Maramuresului este reactivata prin hirotonirea, cu sprijinul principelui calvin Apafi, a lui Iosif Stoica, in scopul de a zadarnici eforturile lui Iosif de Camillis de a cuprinde acea regiune in arealul unirii cu Roma. (Ovidiu Ghitta, Biserica Ortodoxa din Transilvania, p. 381) 1691 Domnitorul muntean reia relatiile diplomatice cu Viena, desi increderea de care se bucura acum in fata imperialilor scazuse. Una din caracteristicile politicii lui Brancoveanu fata de austrieci era aceea de a apara integritatea Bisericii Ortodoxe impotriva tendintelor catolicizante ale Vaticanului, sustinute de iezuitii atat de influenti in politica externa a Curtii de la Viena. El nu concepea inchinarea tarii catre imperiali atata vreme cat turcii nu erau izgoniti din Balcani si nu primea garantii ca atat Austria, cat si Vaticanul, nu se vor amesteca in politica interna a arii Romanesti si in viata religioasa a romanilor. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 225) Emiterea Diplomei leopoldine care va servi drept constitutie a noii provincii transilvane prin recunoasterea uniunii celor trei natiuni medievale (uniotrium nationum) si a statutului religiilor recepte (catolica, calvina, luterana si unitariana. La tipografia mitropolitana apare lucrarea Margaritare a Sfantului Ioan Gura de Aur, in traducerea fratilor Radu si erban Greceanu. Constantin Voda daruieste manastirii Hurezi satul cu acelasi nume. Constantin Brancoveanu il aduce in tara pe tanarul tipograf Andrei din Iviria, care va deveni mai tarziu cunoscutul mitropolit Antim. 1692 Emiterea Patentei leopoldine care stipuleaza ca preotii uniti sunt egali in drepturi si imunitati cu cei romano-catolici, fapt care demonstreaza ca unirea bisericeasca devenise pentru imperiali o problema de stat. Actul dadea un imbold serios miscarii de unire. (Ovidiu Ghitta, Biserica Ortodoxa din Transilvania, p. 381) Construirea bisericii Otetari din Bucuresti. 1692 Teofil devine mitropolit al Transilvaniei, numit in functie sub traditionalele conditii calvinizante. 1693 Sfintirea bisericii Manastirii Hurezi, un monument al artei brancovenesti. Apare Evanghelia greco-romana, realizare tipografica de seama a tanarului tipograf Antim. 1693-1695 Domnia lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brancoveanu, care sustinea ideea iesirii Moldovei din sistemul stapanirii turcesti si a intrarii in alianta cu Rusia. (Pompiliu Teodor, Monarhia feudala (1601-1716) in Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Romaniei, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998, p. 273) 1694 La indemnului invatatului stolnic Constantin Cantacuzino, Constantin Voda pune bazele invatamantului superior din ara Romaneasca, organizand in incinta Manastitrii Sfantul Sava din Bucuresti o scoala cu limba de predare greaca moderna, cunoscuta sub numele de Academia domneasca. Organizata dupa model occidental, Academia primea si studenti straini, greci, sarbi, albanezi, care erau bursierii scolii. Prin acest gest, se vadeste intentia domnului de a contribui la pregatirea elementelor antiotomane din Balcani. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 413-414; 421-422) Talentatul tipograf si calugar Antim Ivireanul organizeaza o tipografie la Manastirea Snagov, cu sprijinul voievodului muntean. Incheierea restaurarii curtii domnesti de la Targoviste, resedinta de vara a lui Constantin Brancoveanu. 1695 Constantin Brancoveanu primeste titlu de principe al Imperiului Austriac, cu titlul de Illustrissimus. (Nicolae Iorga, Viata si domnia lui Constantin-Voda Brancoveanu, Ed. Saeculum I. O., Bucuresti, 2014, p. 62) Spatarul Mihai Cantacuzino incheie zidirea bisericii Manastirii Sinaia. 1695-1700 Prima domnie a lui Antioh Cantemir in Moldova, domnitor decis sa iasa, cu sprijnul Rusiei, din sfera dominatiei otomane. (Pompiliu Teodor, Monarhia feudala, p. 273) 1696 Constantin Voda rezideste Manastirea Mamul din Oltenia, veche ctitorie a Buzestilor. 1697 Sinod de unire intrunit la Alba Iulia sub conducerea mitropolitului Teofil, prin care ortodocsii accepta cele patru puncte doctrinare impuse de catolici. Bazandu-se pe cercetarile istoricilor tefan Lupsa si Silviu Dragomir, Pr. Prof. Mircea Pacurariu contesta istoricitatea sinodului; intre argumentele aduse se numara: absenta superintendentului calvin de la sinod, falsificarea semnaturii ierarhului, decalajul intre lucrarile sinodului si semnarea documentelor, folosirea unei titulaturi netraditionale in ceea ce-l priveste pe mitropolitul ortodox. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 291-292) Se incheie zidirea bisericii Manastirii Adormirii Maicii Domnului din Ramnicu Sarat, ctitorie a lui Constantin Voda si a unchiului sau, spatarul Mihai Cantacuzino. Episcopul Mitrofan de Buzau, ucenicul Mitropolitului Dosoftei, publica un Triod slavon cu fragmente in romaneste, Mineiele, traduse de Radu Greceanu, cu tipicul, paremiile si sinaxarul in limba romana, ceea ce a constituit pentru acea vreme o adevarata revolutie culturala. (Nicolae Iorga, Viata si domnia lui Constantin-Voda Brancoveanu, p. 102-103) La tipografia de la Snagov, egumenul Antim tipareste Antologhionul grecesc. Tot la Snagov apare Manualul despre cateva nedumeriri si solutiuni a lui Ioan Cariofil, carte de controversa teologica scrisa la cererea stolnicului Constantin Cantacuzino. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 143) Constantin Brancoveanu ctitoreste biserica din Fagaras. Marea batalie de la Zenta, in urma careia austriecii, sub conducerea lui Eugeniu de Savoia, repurteaza o victorie stralucita contra turcilor. 1698 Realizand ca Imperiul Otoman se afla in declin si ca austriecii urmaresc doar expansiunea teritoriala, Constantin Brancoveanu face propuneri Rusiei in vederea unui razboi antiotoman. Guvernul rus n-a dat curs propunerii voievodului, deoarece Rusia era angajata in tratative cu otomanii in cadrul negocierilor de la Karlowitz. Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei il hirotoneste ca intaistatator al ortodocsilor din Transilvania pe Atanasie Anghel. Noul mitropolit este pus sa semneze un indreptar dogmatic, liturgic si canonic alcatuit de patriarhul Dositei al Ierusalimului si de mitropolitul muntean. Ca si inaintasii sai, noul ierarh primeste din partea voievodului multe daruri, numeroase vesminte si carti, precum si innoirea ajutorului anual de 6000 de bani. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 292-293) Din porunca domnitorului muntean, se zideste clopotnita Mitropoliei, care exista si astazi. Reconstruirea bisericii Sfantul Dimitrie din Targoviste. Inceperea zidirii palatului de la Potlogi, unul din monumentele artei brancovenesti, care se pastreaza si astazi. Dieta Transilvaniei ordona efectuarea unei anchete in randul ortodocsilor, cu scopul de a scoate la iveala cu care dintre cele patru religii recepte vor sa se uneasca. Cardinalul Leopold Kollonich adreseaza un manifest catre preotii ardeleni, prin care preciza ca se vor bucura de privilegiile preotimii catolice doar aceia care vor recunoaste cele patru puncte doctrinare florentine (primatul papal, azima, Filioque, purgatoriul). (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 293) Sinodul ortodox intrunit la Alba Iulia, in vederea perfectarii unirii cu Roma, emite Manifestul de unire . Pr. Prof. M. Pacurariu contesta validitatea actului si istoricitatea sinodului, pe baza urmatoarelor argumente: diferenta flagranta de fond dintre textul primei pagini, redactat in romaneste, care defineste unirea mai mult ca un act de lealitate fata de imparat si textul celei de-a doua pagini, scris in latineste, care se refera la acceptarea din insuflare dumnezeiasca a intregii doctrine catolice, mai ales a celor patru puncte; absenta semnaturii mitropolitului; aspectul formal al documentului care nu are caracteristicile unui act redactat in cadrul unui sinod; faptul ca protopopul secretar al sinodului nu iscaleste ca de obicei alaturi de mitropolit, ci in rand cu ceilalti protopopi; transcrierea in latineste a denumirii localitatilor de resedinta a protopopilor este plina de greseli. (Pr. Prof. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. II, p. 296-297) 1699 Pacea de la Karlowitz, prin care turcii recunosc incorporarea Transilvaniei in Imperiul Habsburgic, cu conditia ca austriecii sa nu mai ridice pretentii asupra arii Romanesti si a Moldovei. ( tefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Voda Brancoveanu, p. 249) Constantin Voda scoate din ruina biserica domneasca de la Targoviste, impodobind-o cu pictura noua. Se tipareste la Snagov Marturisirea credintei ortodoxe si expunerea despre cele trei varste, scrisa in limba greaca de Ioan Comnen, dedicata voievodului muntean. Se incheie zidirea Manastirii Coltea, ctitoria spatarului Mihai Cantacuzino. Trimis la Balgrad de Constantin Voda la cererea mitropolitului Atanasie, mesterul tipograf Mihai Istvanovici tipareste o Bucoavna. Constantin si tefan, primii doi fii ai lui Constantin Brancoveanu, pun piatra de temelie la biserica noua din Brancoveni. In Chiriacodromionul, carte de invatatura pentru duminici si sarbatori, aparut la Balgrad, domnul muntean era pomenit ca luminator...
